Oamenii ar putea ajusta volumul vocii lor în funcție de condițiile meteorologice. Oamenii de știință au studiat nivelul de zgomot al diferitelor limbi.

Toate caracteristicile distinctive ale unei limbi – sunetele, intonațiile și modelele gramaticale – au fost formate în timp, pe măsură ce fiecare limbă a evoluat. Un nou studiu a analizat aproximativ 346.000 de cuvinte din aproape 5.000 de limbi și dialecte pentru a calcula media „sonorității” fiecărei limbi. Sonoritatea este un indicator care poate fi parțial înțeles ca fiind intensitatea sonoră a cuvintelor.

Cercetătorii au descoperit că familiile de limbi care s-au dezvoltat în zone cu climă mai caldă tind să aibă o sonoritate mai puternică decât cele care s-au dezvoltat în zone mai reci. Acest lucru nu înseamnă că vorbitorii acestor limbi vorbesc mai tare, ci că cuvintele lor sunt mai rezonante sau mai ușor de rostit cu voce tare. Motivele acestui fenomen nu sunt încă pe deplin înțelese.

În ciuda acestor descoperiri interesante, există limitări în analiza efectuată. De exemplu, numărul limitat de cuvinte analizate pentru fiecare limbă nu oferă o imagine completă a sunetului acelei limbi. De asemenea, frecvența cuvintelor nu a fost luată în considerare în mod corespunzător, ceea ce ar putea influența rezultatele. Este necesară o cercetare mai detaliată pentru a înțelege mai bine legătura dintre sonoritate și climă.

Evoluția limbilor este un subiect complex și necesită analize mai profunde pentru a fi pe deplin înțeleasă.