După creșterile fiscale din ultimii ani, experții cer o schimbare de strategie pentru reducerea deficitului bugetar fără a sufoca companiile şi consumatorii. Analiza arată că autoritățile trebuie să prioritizeze îmbunătățirea colectării, eficiența cheltuielilor şi predictibilitatea legislativă, în contextul în care economia încetinește.
România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE. Ca răspuns, statul a majorat TVA-ul de la 19% la 21%, a unificat cotele reduse la 11% şi a crescut impozitul pe dividende la 16%. De asemenea, au fost majorate taxe locale pe proprietate, iar regimul microîntreprinderilor a fost modificat.
Aceste măsuri au stimulat veniturile: în intervalul august 2025–iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2% față de precedentele 12 luni, iar în primele opt luni din 2026 deficitul a scăzut la 2,89% din PIB comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă din 2025. Totuşi, Comisia Europeană estimează un deficit de circa 6,2% din PIB pentru 2026, iar obiectivul rămâne 3% până în 2031.
Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, avertizează că spațiul pentru noi majorări este redus şi atrage atenția asupra impactului negativ al fiscalității excesive asupra activității economice. Propunerile includ îmbunătățirea colectării (facturare electronică, SAF-T, e-Transport, TVA precompletată), reforma cheltuielilor publice şi menținerea unor reguli fiscale previzibile.
Analistul Adrian Negrescu subliniază că instabilitatea fiscală a devenit o povară pentru firme: impozitul pe dividende a crescut succesiv (5% până la finalul lui 2022, 8% în 2023, 10% în 2025, 16% în 2026), pragul pentru microîntreprinderi a scăzut de la 1 milion de euro la 100.000 euro, iar impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus în 2024, urmează a fi eliminat în 2027.
Exemplele arată efecte contrare intențiilor: în industria jocurilor de noroc, după OUG 7/2026 numărul aparatelor autorizate a scăzut de la aproape 19.000 la 2.337 în perioada februarie–mai, iar încasările din taxele de autorizare au scăzut de la 485 mil. lei la 300 mil. lei.
Investițiile străine directe au scăzut puternic: fluxul net a fost 669 mil. euro în S1 2026 față de 3,72 mld. euro în S1 2025, un recul de aproximativ 82%, iar în T2 fluxul net a fost negativ, -521 mil. euro. Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a catalogat evoluția drept „un semnal care nu poate fi ignorat”.
Propunerile mediului de afaceri includ instituirea unui moratoriu fiscal de trei–cinci ani pentru stabilitatea taxelor şi înființarea unui consiliu consultativ economic la nivelul prim-ministrului, pentru consultări regulate între autorități şi sectoarele afectate, astfel încât efectele măsurilor să fie evaluate înainte de implementare.
Comentarii recente