România trebuie să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB şi să respecte toate criteriile de convergenţă înainte de a avansa spre adoptarea monedei euro, a declarat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, la Summitul Rethink România 2026 de la Sinaia.
Popa a subliniat că, deşi BNR a realizat pregătiri tehnice pentru trecerea la moneda unică — inclusiv în domeniul sistemelor de plăţi şi al emiterii de numerar în euro — aderarea rămâne în primul rând o provocare fiscală şi politică. România şi-a asumat coborârea deficitului sub 3% în intervalul 2029-2030, ceea ce ar permite deschiderea discuţiilor serioase cu instituţiile europene, dar nu garantează automat adoptarea monedei.
Oficialul BNR a atras atenţia că ţintele privind controlul inflaţiei, stabilitatea datoriei publice şi convergenţa legislativă depăşesc atribuţiile băncii centrale şi necesită decizii politice ferme. El a avertizat totodată că „nu toate lucrurile sunt roz în zona euro”, apreciind că beneficiile pot depăşi dezavantajele, dar că tranziţia implică costuri şi riscuri.
Raportul de convergenţă al Comisiei Europene din iunie 2026 arată că România nu îndeplineşte încă criteriile: inflaţia medie pe 12 luni până în mai 2026 a fost 8,4% (faţă de referinţa de 2,7%), dobânzile pe termen lung 6,7% (vs. 5,1%), leul nu participă la ERM II şi există incompatibilităţi legislative legate de independenţa BNR şi interdicţia finanţării monetare. Datoria guvernamentală era 59,3% din PIB în 2025, cu proiecţii de creştere pentru 2026 şi 2027, iar România rămâne în procedura de deficit excesiv, cu termen de corectare extins până în 2030.
Comentarii recente