Pe 22 septembrie, Uniunea Europeană a decis prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei până în 22 septembrie 2029, măsuri care vizează aproximativ 3.000 de persoane şi entităţi. Totuşi, în pofida acordului general, doi miliardari cu legături cu Kremlinul nu mai figurează pe listă: Alisher Usmanov şi Mikhail Fridman.
Franţa a cerut excluderea lui Usmanov, iar Luxemburg a solicitat scoaterea lui Fridman, condiţionându-şi astfel aprobarea prelungirii sancţiunilor. Potrivit relatărilor, Parisul a motivat cererea legând numele lui Usmanov de relaţia cu Azerbaidjanul şi de posibila eliberare a unor cetăţeni francezi reţinuţi acolo. Luxemburgul a susţinut excluderea lui Fridman în contextul unei cereri de arbitraj în valoare de circa 15,8 miliarde de dolari depusă de miliardar împotriva statului luxemburghez.
Negocierile au expus diviziuni în rândul statelor membre: Letonia a protestat ferm şi a cerut întărirea sancţiunilor, iar mai multe ţări au ameninţat că nu vor accepta slăbirea regimului. În cele din urmă, Letonia s-a abţinut; potrivit unor diplomaţi, aceeaşi poziţie au adoptat şi Belgia şi Lituania, de teamă că refuzul ar fi compromis întregul pachet de sancţiuni.
Reacţiile au fost critice: ministrul leton de Externe a calificat mişcarea drept periculoasă, Ucraina a denunţat decizia şi a afirmat că Moscova are de câştigat, iar organizaţii şi diplomaţi europeni au avertizat că precedentul subminează coeziunea politicii UE faţă de Rusia. Totodată, UE a mai eliminat de pe listă şi pe Andrey Pavlovich Falaleev, fost rector al Universităţii Federale din Crimeea, fără o explicaţie publică din partea Consiliului European.
Comentarii recente