În 2025, doar 5% dintre profesorii din învățământul preuniversitar au declarat la ANAF venituri din meditații, înregistrate sub două coduri CAEN; numărul contribuabililor raportați a scăzut ușor de la 12.772 la 12.503 față de anul anterior. Datele ridică semne de întrebare, având în vedere estimările care arată un fenomen mult mai extins în realitate.
Analistul economic Adrian Negrescu spune că evaziunea fiscală în domeniul meditațiilor persistă din cauza controalelor deficitare, a unei înțelegeri tacite între autorități și verificați și a salariilor mici ale profesorilor. Negrescu susține că sancțiunile clare și aplicate exemplar ar putea determina trecerea la legalitate, iar problema reflectă, în opinia sa, mai degrabă deficitul aplicării taxelor de către stat decât o caracteristică a educației.
Cătălin Viorel Nan, președintele Federației Naționale a Părinților – Edupart, arată că cifra de 12.503 contribuabili raportată de ANAF nu permite izolarea exactă a activității de meditații și nici a persoanelor implicate. El invocă un sondaj IRES care arată că 78% dintre părinții care plăteau pentru meditații nu primiseră bon fiscal și estimează că numărul real al profesorilor care oferă meditații ar fi în jur de 60.000.
Pe baza datelor despre elevi și a unui studiu Salvați Copiii privind costul mediu anual al meditațiilor (6.234 lei), Nan calculează o piață anuală estimată la circa 5,3 miliarde de lei, adică aproximativ 1,06 miliarde de euro. El subliniază că meditațiile pot fi utile punctual, dar că ele au devenit aproape o condiție pentru ca mulți elevi să țină pasul cu programa sau să obțină rezultate la examenele naționale, generând probleme de inegalitate de șanse.
Nan atrage atenția că obligația fiscală revine celui care obține venitul și că soluția nu este culpabilizarea părinților, ci fiscalizarea corectă și simplificată a activităților educaționale contra cost. În final, el reafirmă că problema structurală rămâne capacitatea sistemului public de a asigura competențele de bază, așa cum reflectă și rezultatele PISA, iar meditațiile trebuie păstrate ca instrument complementară, nu ca o taxă informală impusă familiilor.
Comentarii recente