Finanțarea cultelor din bani publici reaprinde dezbaterea: ar trebui bisericile susținute din bugetul de stat sau din contribuțiile celor care se declară membri ai unei confesiuni? Unii propun ca fiecare contribuabil să decidă explicit dacă și cui direcționează o parte din impozitele sale.
În discuție apare modelul german al Kirchensteuer, un impozit bisericesc colectat de autoritățile fiscale și transferat cultelor, care reprezintă, în general, 9% din impozitul pe venit (8% în Bavaria și Baden-Württemberg). Acest mecanism leagă finanțarea de apartenența declarată, dar nu exclude alte forme de sprijin public din partea statului.
În România, legislația permite deja sprijin public pentru cultele recunoscute: statul poate contribui la salarizarea personalului clerical și neclerical și poate susține lucrări de construire, reparare sau întreținere a lăcașurilor de cult, precum și alte activități ale acestora. Criticii actualului sistem susțin însă că banii publici ar putea fi redirecționați către priorități precum sănătatea, educația sau infrastructura.
Susținătorii «opțiunii active» susțin că un sistem de redirecționare ar crea o legătură mai directă între numărul de adepți și resursele financiare ale unei confesiuni. Implementarea ar necesita modificări legislative și administrative: definirea calității de membru, modalitatea exprimării opțiunii, colectarea și repartizarea sumelor, precum și soarta cultelor care acum beneficiază de sprijin public pentru activități sociale.
De asemenea, noile reglementări ar influența salariile clerului. Conform noii grile de salarizare, personalul clerical ar urma să aibă salarii brute între aproximativ 5.822 și 6.560 lei pe lună, calculate pe o valoare de referință de 4.100 lei și coeficienți între 1,42 și 1,60.
Comentarii recente