Pe 31 august s‑a încheiat perioada de implementare a PNRR pentru România, după mai mult de cinci ani în care țara a accesat fonduri europene pentru reforme și investiții. Planul, aprobat în 2021 la aproape 29,2 miliarde de euro, a fost renegociat succesiv și a ajuns la o valoare finală de circa 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 6,54 miliarde împrumuturi.
Până în prezent, România a încasat aproximativ 13 miliarde de euro prin mecanism, ceea ce corespunde unui grad de absorbție de aproape 64% față de alocarea curentă. Au fost validate numeroase jaloane și ținte, dar nu toate au fost îndeplinite, iar unele sume nu mai pot fi accesate din cauza proiectelor nefinalizate sau a jaloanelor ratate.
Economistul Adrian Negrescu califică bilanțul drept „un plan național de reforme ratate”, invocând nerealizarea unor reforme-cheie — între care salarizarea unitară în sectorul public — și pierderea impulsului de modernizare. Analistul Adrian Codirlașu subliniază că, deși s‑au obținut peste 90% din fondurile alocate pe proiecte în negocieri, suma efectiv încasată rămâne sensibil mai mică decât cea promisă inițial.
Din punct de vedere sectorial, progresele includ digitalizarea administrației și dezvoltarea cloudului guvernamental, investiții în energie regenerabilă, precum și lucrări pe coridoare rutiere și feroviare, inclusiv tronsoane din A7 și A1. Totuși, termenul limită al mecanismului impune ca proiectele neeligibile după 31 august să fie continuate din alte surse naționale.
România a depus cererea de plată nr. 5, care cuprinde 75 de ținte și jaloane, iar cererea nr. 6 poate fi transmisă până la 30 septembrie 2026. Comisia Europeană va evalua ultimele cereri înainte de a autoriza plățile, astfel că bilanțul financiar definitiv al PNRR rămâne încă deschis.
Comentarii recente