Noua lege a salarizării unitare încearcă să reordoneze sistemul de salarizare din sectorul public, însă profesorii au puține șanse să primească majorări consistente în următorii ani. În Educație lucrează aproximativ 300.000 de angajați, astfel că orice majorare generală are un impact bugetar semnificativ.
Proiectul de lege stabilește o valoare de referință pentru salariile din fonduri publice la 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026, nivel inferior variantelor anterioare (4.325 lei în versiunea inițială şi 4.100 lei în varianta din iulie). Actul vizează modificări pentru Educație, Sănătate, Administrație, Diplomație şi Cultură, dar sindicatele din Sănătate au reacționat dur, considerând proiectul mai defavorabil decât prima formă propusă.
În învățământul preuniversitar, proiectul schimbă coeficienţii şi introduce sporuri noi: consilierii şcolari pot primi până la 5%, sporul de dirigenţie va fi calculat în funcţie de numărul de elevi (10% pentru până la 20 elevi, 15% pentru 21–30, 20% pentru peste 30) iar învăţătorii şi educatoarele ar urma să beneficieze de 10% din valoarea de referinţă. În învăţământul superior se propune posibilitatea unui spor de până la 10% pentru tutori de an, stabilit de consiliile universitare.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a criticat proiectul, arătând că coeficienţii au crescut simbolic şi că salariul de debutant rămâne sub nivelul mediei brute pe economie. Sindicaliştii susţin că media brută este 9.750 lei, în timp ce guvernanţii au folosit o valoare de 8.600 lei, iar debutanţii ar fi astfel cu aproximativ 1.000–2.000 lei mai puţin decât ar trebui conform revendicărilor.
Economistul Andrei Caramitru explică că principalul obstacol sunt constrângerile macroeconomice: cheltuielile cu salariile bugetarilor au depăşit 60% din PIB şi trebuie reduse gradual, ceea ce limitează creşterile salariale. Chiar dacă fondul total pentru salarii poate creşte anual, creşterea trebuie să fie mai lentă decât combinarea inflaţiei şi a creşterii economice, ceea ce lasă un spaţiu financiar relativ mic — estimat la ordinul unui miliard de lei pe an — ce trebuie împărţit între toate categoriile din sectorul public.
Caramitru atrage atenţia şi asupra structurii neadaptate a statului: multe instituţii şi posturi rămase din perioada comunistă nu reflectă schimbările demografice şi geografice, iar menţinerea unor structuri supradimensionate blochează redistribuirea resurselor. El susţine că, fără reorganizare administrativă şi reducerea unor posturi inutile, o majorare uniformă a salariilor nu poate rezolva dezechilibrele şi nici nu va susţine creşterea calităţii serviciilor publice.
Sindicaliştii avertizează că actuala formulă ar putea agrava deficitul de personal calificat în şcoli: deja sunt circa 6.300 de profesori fără studii de specialitate, s-au adăugat peste 2.000 în ultimul an şi, dacă tendinţa continuă, în doi–trei ani numărul ar putea depăşi 10.000. În prezent, aproximativ 150.000 de elevi nu au profesori calificaţi pe specialitate, iar o lege care reduce atractivitatea sistemului riscă să accelereze plecarea tinerilor şi pensionările anticipate.
Comentarii recente