Topirea gheții din Arctica deschide treptat noi coridoare maritime între Asia și Europa, în timp ce secetele și temperaturile ridicate reduc capacitatea unor rute tradiționale precum Canalul Panama, Rinul sau Dunărea. Companii și state — în special Rusia, China și Coreea de Sud — testează tot mai mult transportul prin nord, după cum notează Financial Times.
Ruta Maritimă a Nordului, care urmează coasta arctică rusă, a înregistrat 103 tranzite efectuate de 88 de nave în 2025, comparativ cu 97 în 2024 și 43 în 2022. Totuși, condițiile meteo, infrastructura limitată şi dependenţa de coordonarea cu Moscova păstrează ruta departe de a fi o alternativă simplă.
China include Arctica în strategia „Polar Silk Road”, iar companiile chineze controlează aproximativ 55% din piaţa mondială a construcţiilor navale. Coreea de Sud a trimis nava PanStar Acro, cu 837 din cele 2.800 TEU posibile, pe o rută arctică estimată la 40–45 de zile, ca test comercial şi geopolitic.
În paralel, autorităţile Canalului Panama reduc tranzitele zilnice de la 36 la 32 din cauza secetei, iar nivelurile scăzute ale apei pe Rin şi Dunăre limitează încărcările şi afectează industria şi energia (inclusiv oprirea temporară a unui reactor de la Cernavodă).
Impactul climatic asupra comerţului global se adaugă riscurilor geopolitice şi majorează costurile de transport. Analizele estimează că, în următorii ani, rutele arctice vor rămâne complementare şi vor avea un rol limitat la anumite fluxuri de materii prime, în timp ce competiţia pentru poziţionare pe aceste coridoare continuă.
Comentarii recente