România investeşte sute de milioane de euro în material rulant, dar modernizarea trenurilor nu e însoţită peste tot de adaptarea peroanelor. Imagini apărute recent în gara Constanţa cu garnitura Interregio IR6086, pe ruta Constanţa–Bucureşti, arată diferenţe semnificative de nivel între peron şi podeaua vagonului, ceea ce face urcarea dificilă pentru mulţi călători.
Deşi noile vagoane şi rame electrice achiziţionate, inclusiv prin PNRR, oferă aer condiţionat, prize, spaţii pentru biciclete şi toalete adaptate, accesul la bord este compromis în gări unde peroanele au fost construite cu zeci de ani în urmă şi rămân mult mai joase. Rezultatul sunt trepte înalte, uneori una sau două, care pun probleme în special persoanelor vârstnice, celor cu dizabilităţi, părinţilor cu cărucioare şi pasagerilor cu bagaje grele.
În proiectele europene de modernizare se folosesc înălţimi standard de aproximativ 550 sau 760 mm, permiţând acces aproape la nivelul podelei trenului. Însă reţeaua include încă sute de gări şi halte neadaptate, iar lucrările de ridicare a peroanelor implică intervenţii complexe asupra instalaţiilor, pasajelor pietonale, drenajelor şi configuraţiei liniilor şi pot dura ani.
Specialiştii şi organizaţiile pentru persoane cu dizabilităţi atrag atenţia că investiţiile în material rulant trebuie să fie acompaniate de modernizarea infrastructurii din gări, altfel beneficiile dotărilor rămân parţiale: trenuri moderne, dar acces inegal între staţii pe aceeaşi rută.
Comentarii recente