Între primii paşi şi prezent au trecut opt ani: ce a început cu câteva tufe de lavandă în curte s-a transformat într-o colecţie de soiuri, fiecare cu mirosul şi povestea ei. Pentru Iulian Mădularu, din Strejești, Olt, lavanda a fost o soluţie practică pentru întreţinerea unor parcele în intravilan pe care le deţinea în sat.
Ideea a apărut în primăvara lui 2018, când soţia i-a propus cultura. „Pe 4 mai am plantat-o, în iunie deja aveam flori”, povesteşte Mădularu, fost angajat MApN. A început cu puţine soiuri luate din Bonţida şi a experimentat apoi zeci de variante, unele mai bune pentru ulei sau apă, altele pentru buchete.
Lucrările sunt în mare parte manuale: între rânduri se sapă, iar recoltarea şi distilarea impun logistică şi costuri. La un moment dat a folosit o instalaţie din sat, dar când propietarul a renunţat a rămas singur cu toate etapele. Din acest motiv nu are planuri de extindere, deşi cererea pare în creştere: „Astăzi toată lumea vrea lavandă să facă un venit”, spune el, observând totodată că mulţi eşuează pentru că nu ştiu să o îngrijească.
Vânzările merg mai mult prin recomandări şi prin clienţii fideli; participările la târguri şi pieţe sunt rare, iar magazine online nu foloseşte. Produsele sale includ buchete, săculeţi, apă şi ulei de lavandă, promovate prin telefonul înscris pe flacoane.
Comentarii recente