Ministerul Educației a lansat în consultare publică standardele naționale de evaluare pentru disciplina Religie, un proiect care se aplică din anul şcolar 2026-2027 şi face parte din pachetul de referinţă al Curriculumului Național. Documentul, elaborat în cadrul proiectului RECRED, stabileşte pentru fiecare competenţă trei niveluri de performanţă — de bază, consolidat şi avansat — şi urmăreşte corelarea mai bună între curriculum, predare şi notare.
Controversă au stârnit descriptori din anexă care cer elevilor să valorifice participarea la slujbe religioase şi experienţele personale de credinţă pentru a atinge anumite nivele de performanţă. Un exemplu citat în proiect vizează clasa I: elevul ar trebui să descrie elemente specifice bisericii „pornind de la participarea sa la slujbele religioase”, iar nivelurile superioare presupun oferirea de exemple din propria participare la slujbe.
Criticii subliniază că astfel de formulări mută accentul de la competenţele dobândite în şcoală către experienţe religioase private. Participarea la slujbe nu este parte a activităţilor organizate de şcoală şi depinde de familie, practici religioase şi apartenenţă confesională, ceea ce poate genera inechităţi între elevi atunci când evaluarea se bazează pe experienţe din afara şcolii.
Secretarul de stat Sorin Ion a precizat că documentul este în fază de consultare şi că observaţiile pot conduce la modificări. El a avertizat totuşi asupra riscului de a reduce iniţiativa standardizării la un subiect izolat, pierzând din vedere obiectivul mai larg al demersului: crearea unui referenţial naţional pentru evaluare.
Radu Szekeli, expert în politici publice şi fost secretar de stat la Educaţie, a afirmat că propunerea forţează limitele laicităţii şi transformă ora de religie, concepută ca spaţiu de alfabetizare culturală şi etică, într-un mecanism care ar putea monitoriza practica confesională a elevilor. El a calificat propunerea drept o potenţială „sursă generatoare de inechitate”, ridicând problema evaluării elevilor care, din motive familiale sau de convingere, nu participă la slujbe.
Ministerul explică că standardele nu schimbă programele şcolare şi nici sistemul actual de notare, obiectivul fiind introducerea unui referenţial explicit care să facă notarea mai obiectivă şi transparentă. În viitor, aceste standarde vor susţine şi elaborarea evaluărilor naţionale şi a băncilor de itemi. Aprobarea finală a ordinului va urma după încheierea perioadei de consultare publică.
Comentarii recente