Povestea vechilor tradiții păstrate de către cojocarii din nordul Moldovei, care se întind pe o perioadă de sute de ani, constituie „tezaurul uman viu”.

În satul Joldești din județul Botoșani trăiește un meșter priceput în cojocărie și confecționarea căciulilor tradiționale. Numele lui este Constantin Ciubotărița și este recunoscut oficial ca un „tezaur uman viu”, deoarece continuă această tradiție de cel puțin cinci generații.

Tradițiile sunt păstrate încă în satele din județul Botoșani. Câțiva localnici continuă să practice meșteșuguri și obiceiuri medievale, impresionând prin priceperea și pasiunea lor pentru arta tradițională. Unul dintre aceștia este badea Costică de la Joldești, cunoscut și sub numele de Constantin Ciubotărița, un țăran hâtru și priceput din satul Joldești, comuna Vorona, județul Botoșani. Badea Costică participă în mod obișnuit la târguri de artă tradițională din întreaga țară, fiind apreciat atât pentru priceperea sa, cât și pentru spiritul său vesel și jucăuș.

Badea Costică de la Joldești este unul dintre cei mai pricepuți cojocari tradiționali, capabil să facă căciuli și alte obiecte din piele folosind metode străvechi transmise din generație în generație.

La vârsta de 64 de ani, Badea Costică s-a născut și a crescut în satul Joldești, comuna Vorona. Acest loc reprezintă o veche așezare moldovenească în care tradițiile au fost păstrate de câteva sute de ani. Satele care formează comuna au fost atestate încă din secolul al XV-lea, dar se crede că au o vechime mult mai mare, ajungând până în perioada prestatală a Moldovei.

Familia lui Constantin Ciubotărița provine dintr-o familie renumită de cojocari din zonă. La început, Badea Costică a încercat meseria de tâmplar și a urmat chiar și cursurile unui liceu de profil în județul Suceava. Cu toate acestea, s-a întors la meșteșugul familiei sale, cojocăria și lucrul cu pielea.

„Badea Costică a făcut tâmplărie. Aceasta este de fapt meseria mea. Dar am crescut înconjurat de cojocari și parcă ceva în mine m-a atras către acest meșteșug. La vârsta de aproximativ 25 de ani, m-am apucat să fac cojocărie și să continui tradiția”, spune Badea Costică.

De fapt, Constantin Ciubotărița este a cincea generație de cojocari din familia sa. Cu siguranță, au existat și mai multe generații în trecut, pierdute în negura evului mediu, dar nimeni nu le-a mai urmărit.

„În familia mea, sunt cunoscute cinci generații care au practicat cojocăria, de la tată la fiu. Toți membrii familiei mele s-au ocupat de acest meșteșug. Am învățat de la unul, de la altul, dar cel mai mult de la tatăl meu”, spune meșterul.

Badea Costică este capabil să confecționeze multe obiecte din piele. Este foarte priceput. Cu toate acestea, specialitatea lui rămâne căciulile din piele de oaie. Aceste căciuli tradiționale au fost purtate de generații întregi de moldoveni. Unii spun că acestea sunt aceleași căciuli purtate în timpul lui Ștefan cel Mare.

Meșterul folosește doar tehnici și modele tradiționale. Nu se abate niciodată și face căciula de la început până la sfârșit. Soția sa, Milica, îl ajută și ea, fiind la fel de pricepută. Pentru a confecționa o singură căciulă conform metodelor tradiționale, sunt necesare multe bucăți de piele și multă muncă. În plus, toate căciulile sunt cusute manual.

„Sunt căciuli la care lucrez timp de peste șapte ore. Acelea cu bordură necesită cinci bucăți de piele. Este necesară priceperea pentru ca cusătura să nu fie vizibilă. Eu fac căciuli de la început până la sfârșit. Adică de la piele până la produsul final. Sunt mai multe etape, cum ar fi îndepărtarea sării, spălarea, dublarea, uscarea, etc.”, precizează botoșăneanul.

Căciulile tradiționale din piele de oaie, spune Badea Costică, sunt cele mai bune în sezonul rece. „Țin de cald, sunt sănătoase în comparație cu cele sintetice și protejează bine întregul cap”, adaugă Badea Costică.

Pe lângă căciuli, badea Costică este renumit și pentru obiectele din piele, confecționate tot după metode tradiționale. Mai exact, el face curele, brâie și chimire. De fapt, producția de articole din piele merge mai bine comercial decât cojocăria tradițională, mai ales că o căciulă sănătoasă, cu bordură și făcută din mai multe bucăți de piele, poate avea un preț destul de ridicat pentru cei cu posibilități financiare.

Datorită priceperii sale, Badea Costică a devenit celebru în întreaga țară, mai ales că participă la numeroase festivaluri și târguri naționale dedicate culturii tradiționale. Badea Costică de la Joldești se poate mândri că a vândut căciuli chiar și pentru africani. Desigur, acest lucru s-a întâmplat în cazul unei delegații dintr-o țară africană care a achiziționat câteva suveniruri.

Datorită priceperii sale și, în special, pentru conservarea nealterată a unor meșteșuguri vechi de câteva sute de ani, Constantin Ciubotărița a primit, pe 30 iunie, distincția de „Tezaur uman viu” din partea Ministerului Culturii, pentru cojocărit și confecționarea obiectelor din piele.