Ce probleme întâmpină românii care s-au întors acasă din Gaza?

Cei 93 de români extrași de MAE din Gaza văd România ca pe un sanctuar, explică medicul psihiatru Gabriel Diaconu, care a făcut parte din echipa medicală care i-a preluat pe refugiați. Oamenii sunt traumatizați și au o mare problemă pentru că nu pot accesa asigurările sociale și serviciile medicale.

Primii 93 de cetățeni români extrași din Gaza au ajuns în România miercuri seară, la Baza Aeriană 90, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe (MAE), la bordul unei curse speciale a Tarom, respectiv cu o aeronavă C-130 Hercules aparținând Forţelor Aeriene Române. Asta după ce, în cursul serii de marți, românii au ajuns pe teritoriul Republicii Arabe Egipt prin punctul de frontieră Rafah, de unde au fost preluați de o echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE și îmbarcați spre România.

Imediat după aterizare, românii extrași din Gaza au fost evaluați de o echipă formată dintr-un medic generalist, un psiholog şi un psihiatru. Printre cei evacuaţi se numără o femeie însărcinată, care a fost considerată prioritate zero, şi o persoană bolnavă de cancer. Psihiatrul Gabriel Diaconu, care a făcut parte din echipa medicală care i-a preluat pe refugiați, a explicat pentru în ce stare sunt aceștia. „În general, nu am avut niciun caz de urgență medicală. Sigur, au fost 5-6 persoane care au spus că au unele dureri fizice. Erau traumatizate. În plus, cei care au venit cu avionul Hercules erau deshidratați pentru că au așteptat mult în vama de la Rafah până au intrat în Egipt. Oricum, sunt oameni speriați. Au plecat forțat din Gaza City, iar unii spun că nu vor să se mai întoarcă acolo. Cel puțin asta susțin pe moment. Poate după ce vorbesc cu rudele de acolo vor reevalua lucrurile. Unii au vrut neapărat să povestească prin ce au trecut și sunt întâmplări groaznice. Cert este că toți s-au bucurat că au ajuns în România acum. Unii văd țara ca «acasă», iar alții o consideră un «sanctuar», chiar. Una peste alta, pot spune că misiunea noastră a fost un succes, oamenii au fost relaxați, iar copiii au mâncat și chiar s-au jucat. Acest lucru ne-a bucurat cel mai tare, că s-au jucat”, a explicat Gabriel Diaconu.

Psihiatrul a explicat și ce nevoi urgente au refugiații care au și cetățenie română. „35 dintre românii repatriați au primit de la autorități cazare încă din noaptea de miercuri spre joi după ce au solicitat acest lucru. Nu aveau unde merge. Restul au spus că au rude sau prieteni. Dar problemele abia acum încep. Românii cu dublă cetățenie nu mai au buletin deoarece nu mai au domiciliu în țară. Și de aici se rostogolesc multe probleme. Nu pot beneficia de servicii medicale complexe pentru că nu sunt asigurați. În plus, nu pot avea acces la asigurări sociale, dar nici la piața muncii, din același motiv. Să spunem că refugiații care au rude în țară pot rezolva situația, pot fi luați în spațiu, dar restul? Aici trebuie să lucreze intens instituții ca Inspectoratul General pentru Imigrări și Evidența Populației. Trebuie să se pună la punct pentru a rezolva situația de legalitate a acestor oameni”, a precizat Gabriel Diaconu.

După evaluarea medicală, refugiații au trecut printr-un interviu de securitate realizat de ofițerii Brigăzii Antiteroriste a SRI. Conform preşedintelui comisiei pentru controlul SRI, Ioan Chirteş, rolul acestui demers este de a preîntâmpina intrarea în ţară a teroriștilor. „Am discutat despre cetăţenii de origine română blocaţi în Fâşia Gaza şi în mod firesc am întrebat despre modalitatea în care vor ei să fie repatriaţi. Este vorba de cei cu cetăţenie dublă, română şi palestiniană, şi din explicaţiile care ne-au fost oferite, există procedural acele interviuri de securitate care se fac prima dată la ieşirea din Fâşia Gaza, de către Egipt, după care se vor face şi la venirea în ţară”, a spus preşedintele comisiei parlamentare de control, la Prima News. Chirteş a explicat că, „în timpul unui conflict sau al unei migraţii în caz de război, se pot strecura şi elemente care nu sunt tocmai prietene cu statul român”.

Ce se întâmplă în cazul descoperirii de astfel de persoane? Ioan Chirteş a precizat că există proceduri standard, astfel că „acele elemente considerate teroriste sau care pot crea ameninţări teroriste sunt identificate, reţinute, urmând ca procurorii DIICOT să îşi facă treaba şi să cerceteze suplimentar aceste persoane”. SRI nu a făcut publice rezultatele interviurilor realizate, dar se pare că nu au fost probleme.

În ciuda faptului că se bucură că au scăpat de război, oamenii spun că și-au lăsat în Gaza tot ce au. „Nu știu dacă mai am casă pentru că nu se mai poate intra acolo (în nordul Fâșiei Gaza, Gaza City – n.red.). S-ar putea să fi rămas fără nimic. Am plecat cu cheia de la casă. Mi-a rămas ca amintire. O să văd dacă o mai pot folosi”, a declarat o femeie la urcarea în autocar ținând o legătură de chei în mână. Un bărbat, în schimb, a explicat ce tragedii se petrec în Gaza. „Am pierdut tot, viața mea, familia mea. Din familia mea au murit 24 de persoane. Toți, în același timp”, a precizat bărbatul.

Abdel, un tânăr de 19 ani, student la Facultatea de Medicină din Gaza, a ajuns în România, alături de mama sa, care este româncă. Tatăl său, originar din Gaza, a rămas în Deir al-Balah, unde este medic de familie. Tânărul, student în anul al doilea, povestește că universitatea lui din Fâșia Gaza a fost distrusă de bombardamentele israeliene și că a pierdut multe rude și prieteni. Fără electricitate, apă, combustibil și alimente, în Gaza oamenii stau și câte 10-12 ore la coadă pentru câteva pâini, mai susține el. Cu toate că este în siguranță acum, tânărul încă nu știe ce va face și dacă va putea să își continue studiile în România. „Drumul a fost foarte greu. A durat multe ore, jumătate am stat între palestinieni și egipteni, dar ambasada și românii ne-au ajutat mult. Ei ne-au plătit avionul și vizele, ne-au adus și mâncare, dar drumul e foarte greu și încă mai sunt mulți români blocați acolo. Când am plecat eram 100 și după noi mai trebuiau încă 50 să plece, au închis granița și acum ei sunt blocați acolo”, a relatat acesta despre venirea în România.

În jur de 350 de români locuiesc în Gaza, iar dintre aceștia, 260, cu membri ai familiilor lor, au cerut să părăsească teritoriul. Marți dimineață, MAE a anunțat că 103 dintre ei pot pleca. Între timp, cei rămași sunt revoltați și disperați și se întreabă când vor reuși să plece. „Familia ne-a întrebat dacă ieșim astăzi. Sunt disperați, cu nervii la pământ. «Mâine» e simplu de zis, dar, aici, în condițiile de astăzi, în fiecare secundă se poate întâmpla orice. Totul se poate schimba într-o secundă”, a spus o româncă blocată în Gaza, conform digi24.ro.

Din păcate, joi, punctul de frontieră Rafah a fost închis de partea egipteană, iar oamenii care au și altă cetățenie decât cea palestiniană nu au putut trece.