Orașul Târnăveni, cunoscut în secolul XX pentru exploatarea gazelor şi pentru combinatul chimic — singurul producător de carbid din România — păstrează astăzi ruinele unei industrii care a oferit mii de locuri de muncă, dar a lăsat în urmă una dintre cele mai grave probleme de mediu din ţară.
Platforma industrială, situată între calea ferată Blaj–Târnăveni şi râul Târnava Mică, acoperă aproape 100 de hectare dintr-un sit care iniţial ocupa peste 120 de hectare. După 1990 instalaţiile au fost treptat dezafectate; în anii 2000 activitatea firmelor moştenitoare BICAPA şi Carbid Fox a încetat definitiv, iar construcţiile s-au transformat în ruine şi depozite de deşeuri.
Pe platformă au rămas bataluri şi halde cu reziduuri chimice periculoase, inclusiv compuși ai cromului. Mureș Magnesium, care a preluat 42 de hectare din fostul sit (inclusiv Batalurile 2 şi 3), estimează că acestea conţin circa 1,92 milioane de tone de reziduuri valorificabile pe aproximativ 19 hectare. Proiectul propune excavaţia, extragerea mineralelor şi reîntoarcerea materialului inert — estimat la 54% din cantitatea procesată — în bataluri reabilitate.
Compania susţine că proiectul ar putea produce circa 24.000 tone de magneziu pe an (aproximativ 18% din cererea UE) şi ar crea 270 locuri de muncă directe şi peste 1.000 indirecte. În 2025 a cerut modificarea cadrului Fondului pentru Tranziţie Justă pentru a permite accesarea de fonduri europene de către privat.
Numeroase studii au documentat contaminarea mediului: soluri şi culturi conţinând crom, plumb, mangan şi cadmiu; ape subterane cu crom hexavalent; şi reziduuri cunoscute ca „nămol verde” rezultate din producţia de bicromat. Cercetări publicate în 2015 şi 2025 evidenţiază persistenţa riscurilor şi nevoia de remediere a depozitelor rezultate din activitatea fostelor uzine.
Comentarii recente