Anul apicol, care a început promițător primăvara, este pus sub semnul întrebării din cauza variațiilor mari de temperatură, care afectează în special mierea de salcâm. Apicultorul Cosmin Măndică, din județul Olt, explică că pentru secreția optimă de nectar este nevoie ca noaptea temperatura să nu scadă sub 10–11°C, iar ziua să fie peste aproximativ 22°C, fără ploi.
Primul cules a fost la pomii fructiferi și la rapiță, cultura aceasta din urmă fiind cultivată pe suprafețe mari de către fermieri. Din cauza secetei din ultimii ani, unii agricultori au redus semănatul de floarea-soarelui; în schimb, rapița şi grâul au ocupat terenuri importante, ceea ce asigură o producţie bună de miere de rapiță în multe zone.
După salcâm urmează o perioadă de repaus pentru familiile de albine, apoi culesul poliflor şi cel de mană în august. Din cauza condițiilor meteo capricioase, extragerea mierii nu a început încă în multe stupine, iar lucrările implică multă muncă: înlocuirea ramelor, reechilibrarea familiilor de albine şi monitorizare continuă.
Apicultorii semnalează că preţul mierii a rămas practic neschimbat de cel puţin trei ani, în timp ce costurile au crescut. Ei solicită sprijin financiar similar celui acordat altor sectoare agricole; un amendament prin care s-ar acorda subvenţii pe familie de albine a trecut de Comisia pentru agricultură din Parlament.
O altă componentă esenţială pentru producţie este colaborarea fermier–apicultor: sincronizarea tratamentelor şi informarea prealabilă a autorităţilor previn pierderile la stupine. Măndică observă că în zonele în care relaţia funcţionează, coabitarea este benefică pentru ambele părţi.
Comentarii recente