Primăria Municipiului București analizează reducerea, suspendarea sau eliminarea unor stimulente și ajutoare locale, printre care voucherul Materna pentru femeile însărcinate, ajutorul pentru nou-născuți și indemnizația pentru adulții cu dizabilități. Măsurile sunt justificate de conducerea municipalității prin dificultăți financiare, dar au declanșat o dezbatere publică privind amploarea economiilor și efectele sociale.
Conform propunerilor, stimulentul pentru nou-născuți ar urma să scadă de la 2.500 la 2.000 de lei, voucherul Materna de 2.000 de lei pentru gravide ar putea fi eliminat, iar plata de 500 de lei lunar pentru adulții cu dizabilități ar putea fi suspendată temporar. Pentru acest ultim program, restanțele erau, la 31 iulie 2026, de peste 650 de milioane de lei, echivalente cu aproximativ 25 de luni de plăți pentru circa 52.000 de beneficiari.
Politologul Cristian Pîrvulescu (SNSPA) apreciază că problema structurală este disproporția dintre valoarea produsă de București și resursele care rămân municipalității: orașul generează un PIB mai mare decât Bulgaria, în timp ce bugetul primăriei este de 8,5 miliarde de lei – sub 2% din ceea ce produce. El susține că tăierile propuse sunt marginale în raport cu dezechilibrul bugetar și afectează direct persoane fără alternativă, cu un cost social clar.
Pîrvulescu face distincția între consolidare fiscală, orientată spre reducerea costurilor administrative, și austeritate, care taie din veniturile populației. Propunerile au generat dezbateri online, unii susținând că gratuitățile locale sunt opționale în funcție de buget, iar alții criticând faptul că vulnerabilii sunt primii vizați. Tema se suprapune cu discuțiile naționale privind reducerea cheltuielilor publice și ridică întrebarea priorităților în bugetul Capitalei.
Comentarii recente