La Ocna Mureș sarea a fost exploatată din Antichitate, iar asezarea romană era cunoscută ca Salinae. Activitatea minieră și-a continuat firul în Evul Mediu, iar industrializarea din secolul XIX a transformat zona: în 1896 a fost înființată Uzina de Produse Sodice Ocna Mureș (UPSOM), care a produs sodă calcinată, sodă cristalizată și, din 1909, sodă caustică.
În perioada comunistă combinatul a avut mii de angajați. După 1990 a fost privatizat, iar în 2005 a fost cumpărat de grupul indian GHCL. Activitatea s-a oprit în februarie 2010, când Romgaz a sistat furnizarea de gaze din cauza datoriilor, iar în acel moment aproximativ 900 de angajați au rămas fără locuri de muncă. În noiembrie 2012 UPSOM a intrat în faliment cu datorii de circa 25 milioane de euro.
Partea industrială a fost vândută în martie 2013 și, în anii următori, unele clădiri au fost demolate; în aprilie 2016 instalația de sodă grea şi un coș de 70 m au fost distruse prin implozie controlată. În prezent rămân ruine, cratere şi lacuri sărate rezultate din surpări repetate ale subsolului fragilizat.
Ca alternativă economică, orașul cu circa 13.000 de locuitori investește în turism. Stațiunea balneară Uioara, atestată din 1876, a fost reconstruită: în 2023 a fost inaugurat un complex balnear realizat printr-o investiție de peste 8 milioane de euro a administrației locale și a Consiliului Județean Alba. Băile atrag mii de vizitatori săptămânal, însă puțini rămân în localitate.
Localnicii păstrează amintirea perioadei industriale, dar şi teama legată de incidentele din subteran: cea mai recentă mare surpare, în 2010, a înghițit un supermarket, o parcare și porțiuni de drum; acum acolo s-a format un lac sărat, iar oamenii încă se tem la gândul a ce ar fi putut fi dacă prăbușirea ar fi afectat zone rezidențiale.
Comentarii recente