Noile obiective juridice ale Uniunii Europene impun statelor membre să reducă risipa alimentară pe cap de locuitor cu 30% până la sfârșitul anului 2030, ceea ce pune presiune pe restaurante, hoteluri și firme de catering să găsească soluții eficiente.
În România, problema este reglementată din 2016 prin Legea nr. 217, care încurajează donarea alimentelor și alte măsuri de prevenire a risipei. Operatorii din ospitalitate mută acum accentul pe eficiența operațională, iar inteligența artificială (IA) devine un instrument tot mai folosit pentru estimarea necesarului, gestionarea stocurilor și ajustarea porțiilor.
Luka Zivkovic, cofondator și General Manager al Bonapp, spune că IA poate estima cu precizie necesarul zilnic, integra gestionarea stocurilor pe principiul FIFO și evita utilizarea produselor după data lor critică. El atrage atenția că pierderile se reflectă în costuri ascunse — ingrediente aruncate, timp și muncă — care, în ultimă instanță, ajung la client prin prețuri mai mari.
Startup-uri precum KITRO, prezent și în România, folosesc computer vision și camere automate pentru a identifica alimentele aruncate și a livra managerilor date care optimizează comenzile, producția și porțiile. KITRO raportează economii de 13,5 milioane de euro, 4,3 milioane de mese salvate și aproape 1.940 tone de alimente prevenite a fi aruncate de la lansare. Exemple din industrie arată reduceri de risipă de până la 49% în hoteluri, cu economii financiare semnificative.
Pe măsură ce cerințele europene devin obligatorii, tehnologiile bazate pe IA sunt privite nu doar ca soluții de sustenabilitate, ci și ca instrumente pentru creșterea profitabilității și pentru posibila reducere a costurilor pentru consumatori.
Comentarii recente