România se situează printre ultimele ţări din UE în ceea ce priveşte adoptarea tehnologiilor moderne în agricultură, deşi are suprafeţe agricole extinse şi cel mai mare număr de exploataţii, arată date Eurostat pentru 2023.
La nivelul Uniunii, aproximativ 18% dintre ferme au declarat utilizarea cel puţin a unei tehnologii sau practici de agricultură de precizie (ghidare GPS, senzori, drone, aplicare variabilă a îngrăşămintelor etc.). Totuşi, în România doar o parte redusă din terenurile agricole sunt lucrate în ferme care folosesc astfel de soluţii; la coada clasamentului se mai află Grecia şi Cipru, în timp ce Luxemburg, Finlanda şi Estonia raportau peste 75% din terenuri exploatate cu ajutorul tehnologiilor de precizie.
Conectivitatea este un obstacol major: în 2023, doar 43% dintre fermele din UE aveau acces la internet, procent mult mai scăzut în multe regiuni din estul şi sudul Europei faţă de statele nordice şi occidentale.
Date OECD arată că aproximativ jumătate dintre fermierii români folosesc sisteme GPS, dar doar în jur de 10% dispun de echipamente specifice agriculturii de precizie. Diferenţele dintre ferme mici, familiale, şi exploataţiile comerciale mari, lipsa finanţării şi competenţele digitale limitate încetinesc modernizarea.
Fermierul Petre Petrescu, din judeţul Dolj, spune că exploatarea dronelor este reglementată strict, implică autorizări şi operatori calificaţi. Un aparat costă circa 25.000 euro, dar accesorii şi servicii adiţionale pot dubla cheltuiala. Pe lângă costuri, utilizarea eficientă cere cunoştinţe agronomice şi personal calificat.
Specialiştii subliniază că digitalizarea nu mai e doar un avantaj competitiv, ci o necesitate în contextul schimbărilor climatice şi al creşterii costurilor cu inputurile, iar sprijinul financiar şi politici clare ar putea accelera adoptarea tehnologiilor.
Comentarii recente