Consumul de alcool este legat direct de apariția mai multor tipuri de cancer şi reprezintă o problemă în creştere în România, unde consumul a urcat cu aproximativ 30% în ultimul deceniu, arată datele Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Specialiştii identifică opt tipuri de cancer strâns asociate cu alcoolul: cancerul de sân, colon, rect, laringe, faringe, esofag, cavitatea bucală şi ficat. Chiar şi consumul uşor până la moderat (sub 20 g alcool pur/zi) este implicat în 13,3% din cazurile de cancer legate de alcool în Europa, echivalentul a aproximativ 23.000 de cazuri noi în 2017.
La nivel naţional, 18 cazuri noi de cancer la 100.000 locuitori sunt atribuite alcoolului, peste media UE; bărbaţii sunt mai afectaţi (29,1/100.000) comparativ cu femeile (8,7/100.000). La scară globală, alcoolul determină 2,6 milioane de decese anual şi contribuie la peste 200 de afecţiuni medicale.
Alcoolul favorizează cancerul prin mai multe mecanisme: efectul cancerigen al acetaldehidei, modificări hormonale (inclusiv creşterea nivelului de estrogen), stres oxidativ şi deficit de folat care afectează metilarea ADN-ului.
Studii recente, inclusiv o analiză a Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în Cancer (IARC), nu identifică o cantitate sigură de alcool; ideea că „un pahar pe zi” ar fi inofensivă este falsă. Renunţarea la alcool aduce beneficii multiple asupra sănătăţii, de la scăderea tensiunii şi riscului de cancer până la îmbunătăţirea somnului şi funcţiilor cognitive.
INSP atrage atenţia şi asupra consumului timpuriu în rândul adolescenţilor: studiul ESPAD 2024 arată că patru din zece elevi de 15 ani din România au băut prima dată la 13 ani sau mai devreme, iar 7 din 10 consideră uşor de obţinut băuturi alcoolice.
Comentarii recente