Chiar dacă în ultimele săptămâni în România s-au înregistrat cantități importante de precipitații, nivelul Dunării continuă să scadă şi se apropie de valori dintre cele mai reduse din ultimele decenii. Cauza principală este seceta severă care afectează aproape întregul bazin hidrografic al fluviului, nu ploaia locală.
Dunărea colectează apa dintr-un bazin de aproape 820.000 km2, care traversează 19 state europene. Debitul la intrarea în România depinde în mare măsură de afluenţii veniţi din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia şi Serbia. În ultimele luni, multe dintre aceste ţări au avut valuri de caniculă şi deficit de precipitaţii, ceea ce a redus drastic debitele afluenţilor.
INHGA estimează că debitul la Baziaş va scădea uşor până la circa 1.450 m3/s, valoare aproape de minimul istoric din 1985 (1.400 m3/s) şi de aproape trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie (4.750 m3/s). Nivelurile foarte scăzute afectează navigaţia, ecosistemele şi producţia de energie; au apărut bancuri de nisip care diminuează adâncimea şenalului.
Pentru alimentarea centralei de la Cernavodă se analizează măsuri locale, inclusiv scufundarea a patru barje la bifurcaţia dintre braţul Bala şi Dunărea Veche, pentru a redirecţiona apa către sectorul necesar centralei. Hidrologii prognozează menţinerea debitului în jur de 1.450 m3/s până în jurul datei de 10–12 august, iar o eventuală creştere depinde de precipitaţiile din bazinul superior, în special din Austria.
Specialiştii reamintesc că Dunărea este un fluviu european şi nivelul său reflectă condiţiile meteorologice din întregul bazin hidrografic, nu doar din România.
Comentarii recente