Viceprim-ministrul Republicii Moldova, Eugen Osmochescu, a declarat pentru Euractiv că unirea cu România rămâne un scenariu posibil dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană nu va progresa conform planului. El a descris această opțiune drept un „plan B”, în contextul în care autoritățile de la Chișinău își propun semnarea unui tratat de aderare până la sfârșitul anului 2028.
Osmochescu, în funcție din noiembrie anul trecut, a subliniat că prioritatea guvernului rămâne integrarea europeană, dar a avertizat că lipsa unor progrese din partea Bruxelles-ului ar putea obliga la analizarea altor opțiuni. El a adăugat că autoritățile trebuie să transmită un semnal populației, în fața presiunilor și operațiunilor hibride atribuite Rusiei menite să erodeze sprijinul pentru UE.
Vicepremierul a mai punctat vulnerabilitatea militară a Republicii Moldova, menționând că țara nu dispune de capacitatea de rezistență a Ucrainei, lipsind o industrie militară comparabilă. Declarațiile au venit pe fondul tensiunilor regionale și al unor incidente recente, inclusiv un atac asupra unei centrale hidroelectrice de pe Nistru care a provocat poluarea râului.
Osmochescu a confirmat intenţia Chișinăului de a deschide primele clustere de negocieri cu UE şi a spus că, potrivit unor surse citate de Euractiv, primele runde de negocieri cu Ucraina şi Moldova ar putea începe pe 16 iunie. El a susţinut şi ideea unor forme intermediare de integrare propuse la nivel european, care ar putea accelera alinierea la legislaţia UE.
Despre reunificare, oficialul a remarcat legăturile culturale şi familiale dintre cele două state şi a menţionat că aproximativ 850.000 de cetăţeni moldoveni deţin paşapoarte româneşti dintr-o populaţie de circa 2,4 milioane. Potrivit lui, sprijinul pentru unire se ridică în jurul a 40% în Republica Moldova şi aproximativ 70% în România. „Va exista un preț. Acesta va trebui suportat de România și de UE”, a spus Osmochescu, comparând costurile cu cele ale reunificării germane.
Comentarii recente