Proiectele de autostrăzi nefinalizate la închiderea PNRR nu sunt abandonate, dar sursa de finanţare se schimbă. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a negociat cu Comisia Europeană decontarea lucrărilor efectiv executate până la încheierea mecanismului; restul investiţiilor vor trebui finanţate din bugetul de stat sau prin alte programe europene clasice.
Cele mai afectate sectoare rutiere sunt cele trei loturi ale A7 Bacău–Paşcani şi sectorul A1 Margina–Holdea (autostrada Lugoj–Deva). La 31 august, stadiul lucrărilor era în jur de 80% pe ansamblu, cu procente detaliate: aproximativ 70% pe lotul Bacău–Răcăciuni, 62% pe Trifeşti–Săbăoani şi 57% pe Săbăoani–Paşcani. Contractele iniţiale aveau termene în noiembrie 2025, astfel că multe dintre ele au depăşit atât termenul PNRR, cât şi pe cel contractual.
Ministerul estimează deschiderea circulaţiei până la Săbăoani în decembrie 2026 şi finalizarea sectorului Săbăoani–Paşcani la începutul anului următor, deşi organizaţii de specialitate sunt mai rezervate şi avertizează că ritmul depinde de capacitatea constructorilor de a recupera întârzierile. Pe A7, cele trei loturi sunt realizate de UMB, firma controlată de Dorinel Umbrărescu, care gestionează numeroase proiecte simultan.
Pierderea accesului la finanţarea PNRR înseamnă şi costuri mai mari ale împrumuturilor: dobânzile din PNRR au fost estimate la circa 2%, mult sub costurile de pe pieţele financiare, ceea ce majorează efectivul financiar al proiectelor neterminate. Unele lucrări au fost transferate pe Programul Transport 2021–2027, dar capacitatea de finanţare a acestui program este limitată în raport cu portofoliul de proiecte.
Alte sectoare cu perspective de deschidere în 2026 includ tronsoane din Autostrada Transilvania (Zimbor–Poarta Sălajului, Suplacu de Barcău–Chiribiuş, Chiribiuş–Biharia), lotul 4 A1 Sibiu–Piteşti şi DEx6 Brăila–Galaţi (stadiu peste 97% în august). Ministerul estimează că, într-un scenariu favorabil, aproximativ 250 km de autostrăzi şi drumuri expres ar putea fi inauguraţi în 2026.
Problema majoră rămâne asigurarea finanţării pentru a nu pierde şantierele începute: A7 spre Suceava şi Iaşi, A8 peste Carpaţi, finalizarea A1 Sibiu–Piteşti şi a unor tronsoane din A3. Obiectivul autorităţilor şi al organizaţiilor de specialitate este realizarea principalelor coridoare care să asigure continuitatea reţelei rutiere naţionale.


Comentarii recente