România resimte efectele absenţei unui guvern cu puteri depline, avertizează economistul Adrian Negrescu şi expertul în politici de apărare Hari Bucur-Marcu. Termenele constituţionale care au dus la lipsa decidenţilor capabili să aprobe măsuri esenţiale au intrat în vigoare după 10 iunie 2026, când au expirat cele 45 de zile pentru miniştrii guvernului demis.
Negrescu atrage atenţia că, fără ordonatori principali de credite, ţara riscă să piardă peste 4,5 miliarde de euro din PNRR şi că deja au fost ratate termene pentru contracte de înzestrare prin mecanismul european SAFE, estimate la peste 16 miliarde de euro. El subliniază că patru dintre cele şase reforme fundamentale pentru PNRR sunt în Parlament, dar şansele ca acestea să fie adoptate înainte de termenul-limită de 31 august sunt reduse, în lipsa unei sesiuni extraordinare.
Consecinţa neatragerii acestor fonduri este majoră: statul va trebui să se împrumute la costuri ridicate (dobânzi aproape de 7%), ceea ce va agrava povara datoriei externe, deja la 230 de miliarde de euro, şi va afecta credibilitatea financiară a României.
Pe plan militar, Hari Bucur-Marcu explică că blocajul afectează Legea planificării apărării şi, implicit, ciclurile de planificare şi achiziţiile de înzestrare. Fără o strategie şi instrumente aprobate, investiţiile noi sunt blocate, iar cheltuielile recurente reduc capacitatea de înzestrare, cu impact grav asupra puterii militare naţionale.
Comentarii recente