Pompierii revin cu avertismente în contextul zilelor tot mai calde: scăldatul în locuri neamenajate rămâne una dintre principalele cauze ale tragediilor estivale. Inspectoratul pentru Situații de Urgență consemnează aproape 200 de înecuri anul trecut în România.
Echipajele ISU patrulează frecvent pe maluri în județele cu cele mai multe incidente, pentru a-i avertiza pe cei care ignoră regulile de siguranță: nu intrați în apă dacă nu știți să înotați, nu vă aventurați departe de mal, nu săriți de pe poduri sau din construcții improvizate și supravegheați permanent copiii.
În Giurgiu, unde în ultimii cinci ani 19 persoane s-au înecat, majoritatea erau tineri între 15 și 33 de ani. Col. Dumitru Vîlceanu, șeful ISU Giurgiu, atrage atenția asupra zonei „Plaja Veche”, unde apa poate depăși rapid înălțimea unui om la doar câțiva metri de mal, iar intervențiile devin adesea imposibile.
Un incident din 2013 s-a soldat cu trei morți (un adult și doi copii) în același loc. Martori, inclusiv pescari, povestesc cazuri în care persoane au dispărut sub apă brusc, după sărituri de pe ambarcațiuni sau maluri instabile. Pe Dunăre, curenții puternici și vârtejurile pot purta victime zeci de kilometri; scafandrii intervin adesea legați de cabluri de siguranță.
Specialiștii disting patru tipuri de curenți în ape curgătoare: curentul de suprafață, care împinge înotătorii departe de mal; curentul vârtej, care trage în jos; curentul principal, puternic la câțiva metri adâncime, contra căruia obosesc rapid chiar și cei care știu să înoate; și curentul de fund, cel mai slab. Salvarea este dificilă și, de regulă, reușește doar o persoană foarte bine pregătită și norocoasă, care se lasă purtată până în zona unde curenții slăbesc.
La aceste pericole se adaugă malurile erodate, susceptibile la surpare sub greutatea unei persoane, și riscul șocului termic provocat de diferențele mari de temperatură între aer și apă, factor implicat în numeroase decese.
Comentarii recente