Istoricul israelian Yuval Noah Harari avertizează că rețelele sociale au modificat profund circulația informației și modul în care oamenii îşi formează încrederea. Într-o discuţie în podcastul The Ezra Klein Show, Harari a explicat că algoritmii platformelor sunt concepuți pentru a maximiza timpul petrecut de utilizatori, apelând la cele mai puternice reacţii emoţionale: frica, furia şi ura.
Potrivit lui Harari, acest mecanism a creat o stare permanentă de hiperexcitare emoţională în sfera publică, afectând politica şi societatea civilă. El afirmă că o mare parte a populaţiei şi-a pierdut încrederea în instituţii tradiţionale — guverne, mass-media clasică, comunitatea ştiinţifică şi mediul universitar — şi a transferat această încredere către algoritmi care filtrează zilnic ştirile.
Harari susţine că marile platforme, precum Facebook, X (fostul Twitter) şi TikTok, au rulat practic un experiment psihologic la scară globală pentru a afla ce tip de conţinut menţine utilizatorii conectaţi. Rezultatul: conţinutul care stârneşte frică, ură, lăcomie sau indignare generează cel mai mare engagement, ceea ce determină înmulţirea deliberată a materialelor cu încărcătură emoţională puternică.
Consecinţa este un spaţiu informaţional toxic, cu tensiune psihologică şi anxietate continuă. Harari avertizează că organismul uman nu poate susţine pe termen lung o stare de alertă cronică, ceea ce conduce la epuizare colectivă.
Pe fondul acestor observaţii, mai multe state membre ale Uniunii Europene discută interzicerea utilizării reţelelor sociale de către copiii sub 16 ani, invocând efecte asupra concentrării, somnului şi echilibrului emoţional. Problema rămâne găsirea unui mecanism tehnic de verificare a vârstei. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că o aplicaţie europeană pentru verificarea securizată a vârstei este pregătită din punct de vedere tehnic şi va fi implementată în curând, subliniind că platformele nu mai au „nicio scuză” pentru a nu proteja copiii online.
Comentarii recente