Trump este dispus să încheie conflictul cu Iranul chiar dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocat.

Donald Trump este dispus să încheie confruntarea militară cu Iranul chiar dacă acest lucru ar putea duce la închiderea parțială a Strâmtorii Ormuz, conform unei analize publicate de The Wall Street Journal, care evidențiază o schimbare de atitudine la nivelul administrației de la Washington.

În ultima perioadă, președintele SUA și-a exprimat în mod public o abordare mai flexibilă în ceea ce privește importanța acestei rute maritime cruciale pentru comerțul mondial. Potrivit unor surse, Trump ar fi comunicat consilierilor săi că este dispus să încheie operațiunile militare împotriva Iranului chiar și în condițiile în care accesul prin strâmtoare rămâne limitat. Oficialii americani consideră că o astfel de decizie ar permite Iranului să își mențină controlul asupra zonei și ar amâna o operațiune complexă de redeschidere completă a strâmtorii.

În interiorul administrației, se ajunge la concluzia pragmatică că o intervenție militară menită să forțeze redeschiderea strâmtorii nu poate fi realizată în intervalul de timp inițial estimat de patru până la șase săptămâni. Astfel, strategia SUA se concentrează acum pe slăbirea capacităților navale iraniene și reducerea arsenalului de rachete, urmate de o retragere graduală din conflict. În același timp, Washingtonul încearcă să folosească presiunea diplomatică pentru a determina Iranul să permită reluarea fluxului comercial.

În cazul în care aceste eforturi nu vor avea succes, SUA se bazează pe aliații europeni și statele din Golful Persic, pe care îi consideră potențiali actori principali într-o eventuală operațiune de redeschidere. Opțiunea militară rămâne deschisă, dar nu mai este o prioritate imediată pentru Trump.

Schimbările de atitudine ale președintelui american nu au trecut neobservate. În trecut, Trump amenințase cu atacuri asupra infrastructurii energetice civile în cazul în care ruta nu ar fi fost redeschisă într-un termen limită. Ulterior, el a minimalizat importanța strategică a strâmtorii pentru SUA, sugerând că altele ar trebui să se implice în gestionarea problemei.

Experții critică această abordare. Suzanne Maloney, de la Brookings Institution, avertizează că retragerea fără redeschiderea strâmtorii ar fi extrem de riscantă. Ea subliniază că SUA și Israelul au mers împreună în acest conflict și nu își permit să ignore consecințele.

Pe piețele energetice globale se resimte impactul: creșterea rapidă a prețurilor petrolului a afectat economia și a dus la revizuiri în scădere ale prognozelor de creștere economică la nivel mondial. În Asia, lipsa combustibilului a început să se simtă, semnalând o posibilă criză.

Conform sondajelor realizate de Bloomberg printre actorii din industrie, se ajunge la concluzia că amploarea problemei nu este încă pe deplin înțeleasă. Mulți văd asemănări cu șocul petrolier din anii ’70 și avertizează că blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea genera o criză mai severă.

Europa ar putea fi următoarea afectată: creșteri semnificative ale prețurilor la energie și posibile penurii de combustibil în următoarele săptămâni. În cazul menținerii blocajului, economia globală va trebui să reducă consumul de petrol și gaze. Până atunci, prețurile ar putea ajunge la niveluri care să determine companiile și populația să își restricționeze cheltuielile.

În contextul acestei situații tensionate, analiștii de pe Wall Street speculează un scenariu extrem: prețul petrolului ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril, redefinind echilibrul economic global.