Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat marţi, 1 septembrie, la încheierea reuniunii miniştrilor de Finanţe din G20 la Asheville, Carolina de Nord, că şocul energetic provocat de închiderea în mare parte a Strâmtorii Ormuz nu s-a încheiat şi că dezvoltarea inteligenţei artificiale creşte cererea de energie.
Georgieva a spus că rezervele strategice de petrol şi gaze vor trebui refăcute, iar apropierea iernii în emisfera nordică complică situaţia. Economia globală a absorbit şocul „mai bine decât se aştepta”, observaţie pe care a legat‑o de majorarea investiţiilor în AI, ce a stimulat creşterea în SUA, Coreea de Sud şi alte economii din lanţul valoric, inclusiv prin proiecte energetice pentru a satisface necesarul crescut.
Totuşi, directorul FMI a subliniat existenţa unei „divergenţe semnificative” între traiectorii economice şi a avertizat asupra riscurilor la adresa perspectivelor de creştere, stabilizate în jurul valorii de 3%.
Printre riscuri se numără şi creşterea îngrijorătoare a datoriei publice, care, potrivit Georgieva, „depăşeşte maximele înregistrate după Al Doilea Război Mondial”, se apropie de 100% din PIB la nivel global şi este aşteptată să continue să crească. Ea a descris traiectoria datoriei ca pe o scară cu salturi verticale mari în urma şocurilor şi reduceri mici sau inexistente ulterior.
Georgieva a mai menţionat stagnarea procesului dezinflaţionist în multe ţări, presiunile fiscale care urcă randamentele obligaţiunilor guvernamentale şi efectele perturbatoare ale interacţiunii dintre politica fiscală şi cea monetară. Impactul AI asupra productivităţii şi stabilităţii financiare rămâne încă „învăluit în incertitudine”.
Ca răspuns, ea a îndemnat băncile centrale să se concentreze pe stabilitatea preţurilor, iar autorităţile fiscale să adopte planuri credibile de consolidare pe termen mediu. Politicile structurale, a mai spus Georgieva, trebuie să vizeze reducerea birocraţiei şi eliminarea obstacolelor care împiedică creşterea.
Comentarii recente