Parchetul german afirmă, în rechizitoriul întocmit după punerea sub acuzare a primului suspect, că sabotajul conductelor Nord Stream şi Nord Stream 2 ar fi fost ordonat de autorităţile ucrainene. Procurorii susţin că suspectul, împreună cu alţi militari, a elaborat un plan pentru distrugerea gazoductelor la scurt timp după invazia rusă a Ucrainei.
Conform comunicatului Parchetului, suspectul şi complicii săi ar fi închiriat un iaht din Germania şi ar fi navigat până în apropierea insulei daneze Bornholm, unde ar fi montat încărcături explozive pe conductele submarine Nord Stream, pe care le-ar fi detonat în septembrie 2022.
Bărbatul, identificat sub numele Serhii Kuzneţov, a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia şi ulterior extrădat în septembrie 2025 în Germania. El a declarat că până în 2023 a fost comandant în armata ucraineană şi a susţinut că se afla în Ucraina la momentul sabotajului.
Parchetul precizează că scopul atacului ar fi fost împiedicarea pe termen lung a livrărilor de gaz prin conducte şi blocarea veniturilor Rusiei din comerţul cu gaze, folosite pentru efortul de război. La momentul exploziei, Nord Stream 2 nu era operaţional, iar înainte de invazie Nord Stream 1 furniza aproximativ jumătate din necesarul de gaze al Germaniei.
Ucraina nu a recunoscut implicarea în sabotaj, dar nu a negat că s-ar bucura de orice acţiune care ar slăbi capacitatea Kremlinului de a finanţa războiul.
Comentarii recente