Planul lui Trump pentru Gaza se află într-un impas, din cauza fondurilor neplătite și a lipsei progreselor pe teren.

Problemele diplomatice și lipsa progresului pe teren au determinat statele care au promis finanțare pentru „Consiliul pentru Pace” să devină reticente în a-și respecta angajamentele.

În Fâșia Gaza, incertitudinea persistă la peste șapte luni de la acordul de încetare a focului intermediat de Donald Trump: reconstrucția nu a început, consiliul creat pentru coordonarea eforturilor se confruntă cu probleme de finanțare, iar tehnocrații palestinieni desemnați să administreze teritoriul sunt marginalizați în Egipt, conform informațiilor furnizate de The Guardian.

Potrivit Consiliului pentru Pace, refuzul Hamas de a se dezarma și a ceda controlul asupra enclavei reprezintă principalul obstacol în implementarea planului lui Trump. Cu toate acestea, lipsa de finanțare pune în pericol întregul demers, conform unor surse.

Nouă state au promis 7 miliarde de dolari pentru un pachet de „ajutor pentru Gaza”, dar doar Emiratele Arabe Unite și Marocul au trimis fonduri, conform unei surse.

Organizația a primit în total 23 de milioane de dolari pentru funcționare și 100 de milioane pentru formarea unei forțe de poliție palestiniene, echivalentul a aproximativ 1,75 dolari pentru fiecare 100 promiși.

Însă, din cauza stagnării diplomatice și a lipsei de progrese concrete, mai multe state devin acum reticente în a-și onora angajamentele, conform a cinci surse implicate în discuții.

În ciuda acestor probleme, un oficial al Consiliului pentru Pace susține că donatorii rămân implicați și că unele state au început deja să transfer fonduri pentru costuri operaționale și instruirea poliției palestiniene.

Cu toate acestea, alte surse contestă aceste afirmații, iar unele state, inclusiv Bahrain, sunt incerte în privința contribuțiilor.

Statele Unite au promis, de asemenea, 10 miliarde de dolari, dar fondurile nu au fost încă alocate.

În teren, impactul rămâne inexistent, conform surselor: „Nici măcar o sticlă de apă nu a ajuns în Gaza sub egida NCAG de la începutul lui 2026.”

În ciuda discuțiilor despre transformarea Gazei într-un hub economic modern, cu infrastructură digitală avansată, aeroporturi și porturi, reconstrucția nu a început.

Oficialii implicați în plan susțin că responsabilitatea principală pentru blocaj aparține Hamas, care refuză să se dezarmeze.

Viitorul a peste două milioane de palestinieni din Gaza este în joc într-un teritoriu devastat de război și aflat într-o criză umanitară profundă.

Chiar și în cazul în care Hamas ar accepta dezarmarea, unii experți se îndoiesc că mecanismul actual ar putea asigura reconstrucția necesară la scară largă.