România se află într-o confruntare diplomatică pentru viitorul buget multianual al UE (2028-2034), care ar putea aduce țării aproximativ 60 de miliarde de euro, față de 46 de miliarde în actualul exercițiu financiar. Propunerea Comisiei ridică însă semne de întrebare, iar state precum Germania, Franța şi ţările nordice susţin reduceri bugetare în varianta promovată de Cipru, aflată la preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
România face parte din grupul de 17 state denumit „Prieteni ai coeziunii”, care resping tăierile din fondurile de coeziune şi din alocările pentru agricultură. Mihai Alexandrescu, conferenţiar la UBB Cluj şi expert în negocieri europene, subliniază că Bucureştiul are două avantaje: coordonarea acestui grup regional şi faptul că raportorul Parlamentului European pe buget este un europarlamentar român, ceea ce deschide canale de comunicare utile în negocieri.
Riscurile pentru România vin din lipsa unei poziţii unitare la nivel intern sau din comasarea politicilor agricole cu cele de coeziune, care ar diminua accesul la fonduri. De asemenea, extinderea UE — prin aderarea eventuală a Ucrainei, Republicii Moldova sau a unor state din Balcanii de Vest — ar putea redistribui resursele bugetare, ceea ce pune presiune suplimentară pe negocierile actuale.
Alexandrescu recomandă menţinerea unei voci coerente la Bruxelles şi consolidarea alianţelor regionale (Polonia, Spania, Albania, Muntenegru menţionate ca parteneri de interes) pentru a apăra alocările pentru dezvoltare. Negocierile se preconizează lungi şi determinate de decizii politice şi fiscale încă neclare privind autonomia bugetară a UE.
Comentarii recente