Îngrijorările legate de angajamentul președintelui american Donald Trump față de NATO determină statele europene să accelereze consolidarea capacităților proprii de apărare. Tema este centrală la summitul Alianței de la Ankara, unde liderii celor 32 de membri discută perspectivele securității euro-atlantice.
Oficialii NATO subliniază că Statele Unite rămân pilonul principal al Alianței, dar multe capitale pleacă de la ipoteza unei reduceri treptate a implicării militare americane în Europa, indiferent de administrație. Trump a criticat constant nivelul cheltuielilor de apărare ale aliaților și a pus sub semnul întrebării aplicarea automată a articolului 5 privind apărarea colectivă.
După revenirea sa la Casa Albă, administrația a transmis că Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru apărare, în timp ce SUA își reorientează atenția către alte regiuni. În luna mai, Pentagonul a anunțat retragerea a circa 5.000 de militari din Germania și a suspendat temporar o desfășurare planificată în Polonia, anunțuri urmate de decizii de ajustare a unor capacități puse la dispoziția NATO și de o analiză a prezenței americane în Europa.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că obiectivul este o alianță „echilibrată”, cu Europa în rol principal pentru propria apărare. Creșterea cheltuielilor europene a început după invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și a fost accelerată de presiunile americane; statele membre au convenit la precedentul summit să urmărească cheltuieli echivalente cu 5% din PIB până în 2035.
Experții subliniază că transformarea este de lungă durată, nu doar o consecință a mandatului unui președinte. Europa poate compensa parțial reducerea rolului american, dar va rămâne dependentă pentru capacități precum rachetele cu rază lungă, transportul strategic și anumite sisteme de comandă. În prezent, SUA mențin aproximativ 80.000 de militari în Europa, iar descurajarea nucleară americană rămâne un garant central al securității NATO.
Schimbările la nivel de comandă au avansat gradual: mai mulți comandanți regionali sunt europeni, dar principalele comenzi majore rămân conduse de ofițeri americani. Diplomații afirmă că transformarea urmărește consolidarea rolului Europei fără a slăbi coeziunea Alianței, iar declarația finală de la Ankara ar urma să reafirme ambiția unei „Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”. În paralel, statele europene examinează integrarea mai strânsă a Ucrainei în arhitectura de securitate a continentului, în condițiile în care aderarea la NATO rămâne blocată pentru moment.
Comentarii recente