Un caz recent din Siberia, în care a murit un angajat al unui laborator care studia ciuma, a readus în atenție faptul că bacteria Yersinia pestis nu a dispărut. Autoritățile ruse investighează cauza decesului, dar nu au confirmat că bărbatul ar fi fost infectat cu ciumă pneumonică. Organizația Mondială a Sănătății a solicitat Rusiei informații suplimentare despre incident.
Specialiștii subliniază că Yersinia pestis persistă în rezervoare animale — în principal rozătoare — și că anual apar între 1.000 şi 3.000 de cazuri de ciumă la oameni la nivel global. Majoritatea sunt forme bubonice, dar focare apar și în Africa Centrală, Rusia, India, China sau Statele Unite.
Ciuma se manifestă prin trei forme principale: bubonică, septicemică şi pneumonică. Forma pneumonică este considerată cea mai periculoasă, având o evoluție rapidă; perioada de incubație poate fi uneori de doar 24 de ore, iar boala netratată poate fi aproape întotdeauna fatală. Totuși, tratamentul cu antibiotice este eficient dacă este început precoce, iar expunerile la risc ridicat pot fi gestionate prin profilaxie antibiotică şi carantină, după caz.
Cercetarea bacteriei în laboratoare este necesară pentru diagnosticare, dezvoltarea de vaccinuri şi supravegherea rezistenței la antibiotice, spun experții. Ancheta din Rusia continuă; autoritățile afirmă că persoanele care au intrat în contact cu cercetătorul au testele negative pentru ciumă pneumonică.
Cazul a generat reacții internaționale: Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA declară că nu există indicii pentru o amenințare mai largă la adresa Statelor Unite, iar autoritățile britanice consideră riscul foarte scăzut. OMS a cerut clarificări suplimentare de la Moscova.
Comentarii recente