Care este starea relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană? Cum ar fi percepută o posibilă reîntoarcere a Regatului Unit în Uniunea Europeană?

Doi dintre cei mai importanți politicieni laburiști care doresc să conducă Marea Britanie au adus din nou în atenția publică tema relației dintre Londra și Uniunea Europeană.

Wes Streeting, fost ministru al sănătății și posibil succesor al lui Keir Starmer la conducerea Partidului Laburist, a caracterizat Brexitul drept o „greșeală catastrofală” și a susținut întoarcerea Regatului Unit în UE.

În același timp, Andy Burnham, primarul laburist al Greater Manchester, a menționat că există „un argument pe termen lung” pentru reîntoarcerea, deși nu sprijină un astfel de demers imediat.

Afirmațiile lor reflectă o schimbare de ton într-o dezbatere care, timp de aproape un deceniu, a fost una dintre cele mai sensibile teme din politica britanică, conform The Guardian.

După victoria electorală din 2024, premierul Keir Starmer a promis o „resetare” a relațiilor dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, cu scopul de a depăși anii de tensiuni și dispute care au urmat Brexitului.

La un an distanță, Starmer a descris summitul britanico-european de la Londra drept un succes diplomatic, afirmând că noul acord oferă Marii Britanii „un acces fără precedent la piața UE” și va contribui la reducerea costurilor pentru energie și alimente.

După rezultatele slabe ale Partidului Laburist la alegerile locale din această lună, premierul a reiterat că mandatul său va fi „definit de reconstrucția relației cu Europa”.

Cu toate acestea, progresele concrete sunt limitate.

Regatul Unit a revenit în programul european de cercetare Horizon și urmează să participe din nou la Erasmus+ începând din 2027, cel puțin temporar. Cu toate acestea, multe dintre negocierile-cheie avansează încet.

Discuțiile privind un program de mobilitate pentru tineri sunt blocate din cauza disputelor legate de taxele universitare pentru studenții europeni.

În paralel, integrarea Marii Britanii în piața europeană a energiei electrice este întârziată de refuzul Londrei de a contribui la fondurile de coeziune ale UE. De asemenea, negocierile privind participarea britanică la fondul european SAFE pentru achiziții de apărare au eșuat din cauza divergențelor financiare.

Guvernul britanic speră că până la următorul summit UE–Regatul Unit, programat în această vară, să finalizeze acorduri privind produsele agroalimentare, piața certificatelor de carbon și schema de mobilitate pentru tineri. Cu toate acestea, experții consideră că aceste înțelegeri nu vor schimba fundamental relația economică dintre cele două părți.

Principalul obstacol în calea unei apropieri mai profunde îl reprezintă limitele politice impuse de guvernul laburist înainte de alegeri.

Keir Starmer a exclus revenirea în uniunea vamală, reintrarea în piața unică europeană și restabilirea libertății de circulație.

Pentru Bruxelles, apropierea de UE implică inevitabil o aliniere mai strânsă la regulile și standardele europene.

Chiar și propunerile moderate ale guvernului britanic au fost criticate de partidul Reform UK și de conservatori.

Majoritatea economiștilor consideră că acordurile sectoriale negociate până acum vor avea un impact redus asupra economiei britanice și nu vor compensa pierderea economică provocată de Brexit.

Într-un discurs susținut după alegerile locale, Starmer a admis că „schimbările incrementale nu mai sunt suficiente” și că actualul context necesită „un răspuns mai amplu”. Totuși, în ceea ce privește relația cu UE, un astfel de pas ar presupune depășirea propriilor „linii roșii”.

Orice acord semnificativ ar implica acceptarea libertății de circulație pentru cetățenii europeni, subiect pe care guvernul britanic evită să îl abordeze.

Contextul geopolitic din 2026 este diferit față de cel din 2016, când britanicii au votat pentru ieșirea din UE.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, deteriorarea relației speciale dintre Londra și Washington și presiunile asupra ordinii internaționale au schimbat prioritățile strategice de pe continent.

Analiștii spun că atât UE, cât și Regatul Unit ar avea de câștigat dintr-o reconsiderare profundă a relației lor, în special în domeniile securității și economiei.

Un sondaj arată că majoritatea britanicilor susțin relații mai apropiate cu UE și ar sprijini revenirea în blocul comunitar.

Totuși, liderii europeni au transmis că Londra nu ar mai beneficia de condițiile speciale pe care le avea înainte de Brexit.

Ministrul polonez de externe a afirmat că Regatul Unit nu ar mai primi derogările anterioare și nici celebrul rabat bugetar negociat în trecut.

Sikorski a declarat că Londra nu a acceptat încă pe deplin „compromisul fundamental european” și că integrarea mai profundă presupune împărțirea unei părți din suveranitate și respectarea unor reguli stabilite colectiv.

Există temeri că un viitor guvern eurosceptic ar putea încerca să anuleze orice nou acord cu UE, motiv pentru care unele state membre ar putea cere introducerea unor clauze de protecție și sancțiuni.

Cu toate acestea, noua realitate strategică europeană face ca orice eventuală cerere a Marii Britanii de a reveni în UE să fie luată în serios.