Comisia Europeană analizează o relaxare temporară a regulilor fiscale care ar permite statelor membre, inclusiv României, să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru cheltuieli legate de energie în afara cadrului fiscal obişnuit al UE. Măsura ar funcţiona ca o clauză de excepţie, similară celei pentru apărare adoptate anterior.
Propunerea survine pe fondul creşterii costurilor energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu, care ar urma să ducă la încetinirea semnificativă a creşterii economice în zona euro şi la o inflaţie mai rapidă decât în 2023. Comisia estimează o creştere a producţiei de 0,9% în acest an, faţă de 1,4% anul trecut, şi a revizuit perspectiva pentru 2027 la 1,2%.
În prezent, zece state membre se află în procedura de deficit excesiv: Belgia, Franţa, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia, România, Austria şi Finlanda. Bulgaria urmează să fie inclusă în această listă la scurt timp după aderarea la zona euro. Țările menţionate trebuie să adopte măsuri pentru reducerea deficitului bugetar şi revenirea la niveluri considerate sustenabile.
Italia, cu datorii ridicate, a fost una dintre cele mai vocale în favoarea flexibilizării regulilor fiscale, în condiţiile în care creşterea costurilor combustibililor a afectat perspectivele sale economice. Prim-ministrul Giorgia Meloni a cerut la rândul său Bruxelles-ului mai multă libertate fiscală pentru a compensa impactul crizei energetice.
Comentarii recente