Călugăriţele de la Mănăstirea Sfânta Elisabeta din Minsk, care vând icoane şi obiecte tradiţionale la târguri din mai multe oraşe europene, au devenit subiectul unor dispute privind legăturile mănăstirii cu Moscova şi presupusul sprijin pentru invazia din Ucraina. Organizaţii care monitorizează activitatea mănăstirii afirmă că o parte din venituri ar susţine agenda pro-Kremlin; mănăstirea respinge acuzaţiile şi spune că fondurile merg către activităţi sociale şi ajutor umanitar.
În 2022, standul călugăriţelor a fost exclus de la târgul de Crăciun din Catedrala din Winchester, iar incidente similare au avut loc în alte oraşe. La Szczecin, proteste ale disidenţilor belaruşi au atras atenţia asupra riscului ca donaţiile să susţină represiunile din Belarus sau eforturile de război ale Rusiei. În Suedia, Biserica Suediei a sfătuit parohiile să nu găzduiască activităţile mănăstirii, invocând suspiciuni privind legături cu serviciile ruse şi susţinerea naţionalismului rus.
Arhiepiscopul Andrei Lemeshonok, considerat părintele spiritual al mănăstirii, şi alte dovezi publicate de grupuri de monitorizare au fost folosite pentru a susţine afirmaţii despre apariţii ale unor călugăriţe în teritoriile ocupate şi despre imagini cu steaguri purtând litera „Z”. Raportul institutului ucrainean Molfar şi cazuri precum expulzarea din 2024 a unui preot rusesc din Karlovy Vary ilustrează temerea autorităţilor europene că structurile religioase apropiate Moscovei pot fi folosite în operaţiuni de influenţă şi informaţii.
Criticii afirmă că problema depăşeşte sfera religioasă: Patriarhul Kirill, aliat ideologic al lui Vladimir Putin, a susţinut naraţiunea Kremlinului despre conflict, iar unele state nordice şi baltice au început verificări şi restricţii privind legăturile instituţionale cu Patriarhia Moscovei.
Comentarii recente