Un proiect iniţiat de UDMR care propunea menţinerea dreptului de utilizare a limbii unei minorităţi în administraţia locală chiar şi dacă ponderea acesteia scade sub pragul de 20% a generat, miercuri, dezbateri aprinse în plenul Camerei Deputaţilor între parlamentarii UDMR şi cei ai AUR.
Proiectul urmărea modificarea art. 604 alin. (1) din Codul administrativ, eliminând sintagma „până la data validării rezultatelor următorului recensământ” pentru a asigura stabilitatea drepturilor lingvistice dobândite, potrivit expunerii de motive. Iniţiatorii susţineau că modificarea ar preveni pierderea drepturilor ca urmare a fluctuaţiilor demografice temporare.
La vot, 157 de deputaţi au votat pentru respingerea proiectului, 81 au votat împotrivă, iar 13 s-au abţinut (abţinerile aparţinând deputaţilor USR). Camera Deputaţilor este cameră sesizată prima; Senatul este forul decizional.
De la tribună, deputatul UDMR Markó Attila-Gábor a pledat pentru menţinerea tăbliţelor bilingve şi a spus că propunerea nu urmăreşte să supere pe nimeni, ci să recunoască existenţa minorităţilor şi drepturile lor în comunităţile mici. Liderul grupului UDMR, Csoma Botond, a caracterizat modificarea ca „o chestiune de bun simţ” şi a respins acuzaţiile potrivit cărora ar atenta la limba română.
Reprezentanţii AUR, în special deputatul Dan Tanasă, au acuzat că iniţiativa ar tinde să oficializeze de facto limba maghiară în judeţele Harghita şi Covasna şi au susţinut că prevederile erodează caracterul limbii române ca limbă oficială. Tanasă l-a criticat dur pe Csoma şi i-a reproşat UDMR susţinerea actualului prefect de Covasna, menţionat în plen ca fiind trimis în judecată pentru corupţie.
Dezbaterile au degenerat în replici tăioase: deputatul AUR a afirmat „România nu e Ungaria”, iar parlamentari USR, între care Alexandru Dimitriu, l-au acuzat pe AUR de extremism şi de folosirea tribunei parlamentare pentru propagarea urii. Deputatul UDMR Szabo Odon a amintit că drepturile lingvistice fac parte din cadrul politicilor europene şi a făcut paralela cu drepturile românilor din state vecine.
Conflictul reflectă tensiunile persistente în jurul protejării drepturilor minorităţilor şi statutului limbii române, pe fondul disputelor politice între formaţiuni.
Comentarii recente