Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, afirmă că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la prescripție nu anulează standardul național privind prescripția răspunderii penale, format prin decizia ÎCCJ 67/2022.
El explică că prescripția este o instituție de drept substanțial în dreptul penal românesc și intră sub incidența principiului aplicării legii penale mai favorabile. Conform lui Marinescu, CJUE instituie un regim derogatoriu, excepțional, pentru fraude grave care afectează interesele financiare ale UE, bazându-se pe supremația dreptului european.
Marinescu subliniază că acest regim derogatoriu vizează doar cauzele care pun în pericol interesele financiare ale Uniunii și nu invalidează raționamentul întreg al ÎCCJ. El reamintește contextul legislativ: dispozțiile din Codul penal din 2014 privind prescripția specială au fost criticate și sancționate de CCR în 2018, ceea ce a generat aplicări neunitare, corectate ulterior prin decizii și modificări legislative în 2022.
Fostul ministru consideră că instabilitatea normativă și jurisprudențială impune o legislație mai clară și stabilă și pledează pentru eficientizarea activității judiciare: stabilitate a resurselor umane, specializare, accelerarea digitalizării, îmbunătățirea infrastructurii și alocarea de fonduri necesare sistemului judiciar.
El mai atrage atenția asupra paradoxului politic: cerințe înalte de performanță judiciară în contextul reducerii sau blocării resurselor, și îndeamnă politicienii să pună capăt instabilității politice pentru a permite reformele necesare.
Comentarii recente