România trebuie să adopte până la sfârșitul lunii august noua lege a salarizării unitare, altfel riscă pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR. Pe lângă impactul financiar, reforma poate genera consecinţe politice importante într-un moment în care puterea de cumpărare a populaţiei a scăzut, iar statul are obligaţia de a reduce deficitul bugetar.
Analistul politic Costin Ciobanu atrage atenţia că salarizarea în sectorul public a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte: orice variantă legislativă va produce nemulţumiri, pentru că unele categorii profesionale vor câştiga de pe urma reformei, iar altele se vor simţi dezavantajate.
Estimarea iniţială a impactului bugetar pentru lege era de 8 miliarde de lei, revizuită ulterior la 12 miliarde de lei pentru a include revendicările din educaţie şi sănătate. În aceste condiţii, spaţiul pentru majorări salariale este limitat, iar deciziile vor avea repercusiuni electorale: cei care susţin măsuri considerate prea dure riscă să piardă sprijinul bugetarilor, iar adversarii pot acuza protejarea inechităţilor sau riscul de a pierde fonduri europene.
Ciobanu subliniază că disputa asupra legii se va transforma rapid într-o temă politică: se vor căuta vinovaţi dacă banii din PNRR se pierd, iar partidele vor fi evaluate şi prin prisma capacităţii de a explica de ce anumite categorii merită majorări şi altele nu. Mai mult, nemulţumirile nu vor rămâne doar în rândul angajaţilor din sectorul public, ci se pot extinde la alegători care resimt scumpirile şi moderarea veniturilor.
Pe termen lung, efectul politic al legii ar putea depăşi costul imediat al unui jalon ratat din PNRR: politica salarială se leagă de încrederea în guvernare şi de performanţa partidelor tradiţionale, într-un context în care forţe suveraniste atrag voturi de protest.
Comentarii recente