Expertul consideră că italienii au respins reforma în justiție propusă de Georgiei Meloni din cauza unui impas, similar cu situația din România.

Un referendum recent, inițiat de premierul Italiei, Georgia Meloni, pune în lumină problema justiției și a modului în care funcționează aceasta. Situația din Italia evidențiază un impas în ceea ce privește organizarea puterii judecătorești, o problemă întâlnită și în alte state, printre care și România, conform profesorului de științe juridice Radu Carp.

Constituția Italiei permite două tipuri principale de referendum: referendumuri abrogative, pentru anularea unor legi, și referendumuri constituționale, pentru validarea reformelor.

Referendumul constituțional inițiat de guvernul condus de Georgia Meloni în martie a avut un rezultat negativ, propunerile sale fiind respinse cu un scor de 54%. Această înfrângere a avut consecințe politice semnificative pentru premier. Profesorul Radu Carp consideră că reforma propusă în Italia lipsește și în România și ar fi necesară pentru a remedia problema organizării puterii judecătorești.

Reforma separă carierele judecătorilor și procurorilor pentru a evita schimbările de funcții. În prezent, în Italia, magistrații pot schimba rolurile pe parcursul carierei lor.

De asemenea, propunerea de reformă prevedea scindarea Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) din Italia în două organisme distincte și autonome, cu membri trasi la sorți în loc de aleși. Această propunere a întâmpinat însă o opoziție puternică din partea magistraților și a opoziției de centru-stânga.

Profesorul Radu Carp remarcă asemănările între situația din Italia și cea din România, subliniind că problema cartelizării justiției este una comună. El subliniază că reforma propusă ar putea contracara acest fenomen și în România.

În România, CSM are 19 membri, dintre care nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept. În prezent, conducerea CSM este asigurată de un judecător președinte și un procuror vicepreședinte.

Profesorul Radu Carp susține că tragerea la sorți ar putea fi o soluție democratică pentru alegerea reprezentanților în sistemul judiciar. El explică că, în Italia, această practică are o tradiție veche și ar putea fi o modalitate eficientă de a evita cartelizarea justiției.

Referendumul organizat în Italia a ridicat probleme similare celor întâlnite în România și a fost afectat de politizare excesivă. În paralel, ÎCCJ din România a suspendat activitatea unui comitet constituit pentru legile justiției, generând controverse legate de independența justiției.

Profesorul Radu Carp consideră că o reformă similară celei propuse în Italia ar putea fi contestată și politizată în România. El anticipă că situația s-ar putea radicaliza încă de la începutul dezbaterilor.

Victoria juridică obținută în Italia în urma a două dosare separate subliniază importanța respectării principiilor legale și a separației puterilor în stat.