Președintele Nicușor Dan va participa, în perioada 7-8 iulie 2026, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO de la Ankara, însă delegația României pleacă în contextul unei instabilități politice interne: guvernul se află în al treilea luna de interimat, ceea ce reduce capacitatea de negociere politică, avertizează analistul Cătălin Buciumeanu.
La Ankara, România va fi reprezentată de președinte, de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și de generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, care se află în prezent sub acuzare în dosarul instrumentat de DNA. Generalul Vlad urmează să prezinte prioritățile României pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic, cu accent pe zona Mării Negre.
Pe lângă reuniunea șefilor de stat, ministrul interimar al Apărării va participa și la întâlnirea miniștrilor apărării cu partenerii din Indo-Pacific (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud). La Ankara vor mai fi delegații ale Ministerului Apărării, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și reprezentanți ai industriei naționale de apărare.
Buciumeanu subliniază cinci direcții esențiale pentru menținerea relevanței strategice a României în NATO: menținerea Mării Negre pe agenda Alianței, consolidarea prezenței militare aliate pe teritoriul românesc, păstrarea relației privilegiate cu SUA, integrarea în coridoarele logistice și industriale ale NATO și confirmarea rolului României ca hub regional (Portul Constanța, baza Mihail Kogălniceanu).
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit și resursele pe care România le va oferi pentru 2027: 5.358 militari și civili din Armata României (2.786 în misiuni externe, 1.801 în rezervă pe teritoriul național, 771 disponibili ulterior) și 2.604 cadre din Ministerul Afacerilor Interne (39 în misiuni externe, 2.565 în rezervă dislocabilă). Totalul mobilizat depășește 7.900 de persoane, circa 3.700 urmând să fie prezente în alte state sau în misiuni internaționale în 2027.
Totodată, România și-a asumat preluarea comenzii grupului de deminare MCM BLACK SEA în 2027, decizie care reflectă un rol mai activ în securitatea maritimă a Mării Negre, în contextul creșterii amenințărilor la adresa transportului și infrastructurii portuare.
Rămâne însă întrebarea cât din aceste angajamente pot fi consolidate efectiv în absența unui guvern cu puteri depline, întrucât orice decizie internă majoră depinde de viitorul executiv.
Comentarii recente