Analiza se referă la poziția României între Statele Unite ale Americii și Franța. Care este obiectivul teoriei „Nicușor Dan, omul Franței”, promovată de suveraniști?

În lumina alegerilor prezidențiale recente, Franța a devenit subiectul principal al discursului fostului candidat George Simion și al partidului AUR, pe care îl conduce. Potrivit analiștilor, suveraniștii pun sub semnul întrebării legitimitatea noului președinte Nicușor Dan și a alegerilor recente. Chiar fără probe concrete, temele promovate de AUR au avut un impact semnificativ, conform ultimelor date statistice privind încrederea românilor în alte state.

În campania prezidențială recentă, Franța a fost un subiect central în discursul suveranist, iar referirile la aceasta nu s-au oprit odată cu încheierea scrutinului. Reprezentanții AUR, cu George Simion în frunte, au acuzat influența Parisului asupra Bucureștiului, sugerând că președintele a fost „impus de la Paris”.

George Simion a declarat într-un interviu acordat în Franța că suveraniștii nu au pierdut alegerile și au fost singuri împotriva Comisiei Europene și a lui Emmanuel Macron. În contextul validării candidaturilor la alegerile prezidențiale, AUR a ridicat semne de întrebare cu privire la o vizită a ambasadorului Franței la Curtea Constituțională.

După turul II al alegerilor prezidențiale, AUR a cerut comisiilor de control ale SRI și SIE să verifice motivul vizitei șefului spionajului francez în România, însă SIE a precizat că nu există dovezi că aceasta s-ar fi întâmplat.

Discursul AUR încearcă să submineze legitimitatea alegerilor prezidențiale, sugerând că Franța ar fi avut un rol major în rezultatele acestora. Totuși, analiștii consideră că aceste afirmații sunt neîntemeiate și sunt menite să creeze disensiuni.

În ceea ce privește încrederea în alte state, un sondaj INSCOP arată că SUA și Marea Britanie sunt cele mai încredere țări, iar Franța se află pe locul trei. Totuși, în rândul alegătorilor AUR, încrederea în Franța este mai scăzută, iar încrederea în Rusia este mai ridicată, indicând o polarizare a opiniei publice în funcție de apartenența politică.