Oana Gheorghiu a confirmat oficial falimentul CFR Marfă, numindu-l „Cronica unui eșec prevestit”. Care au fost cauzele prăbușirii gigantului feroviar de stat?

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat miercuri, 20 mai, că CFR Marfă a cerut intrarea în faliment, descriind situația ca fiind „cronica unui eșec anunțat”. Ea a postat un mesaj detaliat pe Facebook în care a explicat motivele care au dus la prăbușirea companiei de stat, intervenția Comisiei Europene și planul de restructurare prin intermediul noului operator Carpatica Feroviar.
„CFR Marfă a oficializat intrarea în faliment azi”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.
Vicepremierul interimar a explicat că declinul companiei nu a fost accidental, ci rezultatul unei probleme structurale pe care statul român a evitat să o rezolve de-a lungul anilor.
Potrivit Oanei Gheorghiu, CFR Marfă a fost creată pentru economia industrială a României comuniste. „CFR Marfă a fost concepută pentru România industrială: mine, siderurgie, transporturi masive de materii prime, economie centralizată. Era un transportator de stat într-o economie de stat, cu fluxuri previzibile și clienți captivi”, a explicat vicepremierul.
Cu transformarea economiei și liberalizarea pieței transporturilor, compania nu s-a adaptat la noile condiții, susține Oana Gheorghiu. „Doar că România s-a schimbat, logistica s-a schimbat, lumea s-a schimbat. Transportul feroviar de marfă a devenit competitiv, flexibil, orientat către cost, orientat către client. Operatorii privați au înțeles repede acest lucru. CFR Marfă, nu: compania a pierdut cotă de piață; personalul a rămas supradimensionat; activele au îmbătrânit; datoriile au crescut”, a scris viceprimarul interimar.
Vicepremierul a acuzat statul că a evitat să ia măsuri reale de restructurare. „Și în loc să vină cu soluții, statul a ales să acopere problema prin amânări: neîncasări, reeșalonări, anulări de datorii către alte companii de stat”, a transmis Oana Gheorghiu.
În mesajul său, vicepremierul a menționat că o primă șansă de reformă a existat în 2013, când a fost încercată privatizarea companiei. „Nu a existat nici restructurare reală, nici decizia politică de a închide compania. În 2013, a existat o primă oportunitate de decizie: privatizarea. Procesul a eșuat, iar după aceea statul nu a mai încercat nimic structural până când nu a fost constrâns să ia o decizie”, a afirmat aceasta.
Oana Gheorghiu a explicat că momentul decisiv a venit în urma investigației deschise de Comisia Europeană în 2017.
„Investigația Comisiei Europene începută în 2017 a dus la decizia din februarie 2020: aproximativ 570 milioane EUR ajutor de stat acordate CFR Marfă era incompatibil și trebuia recuperat. În echivalent lei, cu dobânzi acumulate, peste 2,6 miliarde RON. Prin asta, Comisia Europeană a forțat România să facă tocmai ceea ce amânase timp de decenii: să ia o decizie”, a scris vicepremierul.
Totodată, Oana Gheorghiu afirmă că problema nu a fost doar compania în sine, ci modul în care statul și-a exercitat rolul de proprietar. „Problema reală nu e doar și nu a fost niciodată doar CFR Marfă. Problema reală este incapacitatea statului român de a acționa responsabil în calitate de proprietar”, a transmis aceasta.
Vicepremierul susține că statul a încercat simultan să transforme compania într-un operator comercial și, în același timp, să îi impună obligații sociale și strategice.
„Pentru că statul a vrut simultan ca această companie să facă de toate: să păstreze locuri de muncă; să mențină tarife suportabile; să conserve infrastructură și capabilități strategice; să funcționeze comercial; dar fără să accepte costul explicit al acestor obiective. În traducere: statul a cerut comportament de companie privată, dar a impus obligații și constrângeri de companie publică și, foarte important, fără să definească transparent care parte este misiune publică și care parte este activitate comercială”, a explicat aceasta.
Potrivit Oanei Gheorghiu, în martie 2020 a fost deschis concordatul preventiv al CFR Marfă, un mecanism care urmărea separarea activităților viabile de cele neviabile.
„În martie 2020 se deschide concordatul preventiv al CFR Marfă, un mecanism în două etape, sub control judiciar și cu acordul Comisiei Europene:
1. O procedură de prevenire a insolvenței care suspendă executările și creează timpul tehnic pentru separarea activităților viabile de cele neviabile.
2. Transferul activității viabile către un operator nou, în speța noastră Carpatica Feroviar, și lăsarea persoanei juridice originale -cu datoriile istorice și activele neesențiale — către faliment”, a explicat vicepremierul.
Aceasta a precizat că scopul restructurării nu a fost eliminarea transportului feroviar de marfă al statului, ci eliminarea mecanismelor financiare considerate nesustenabile. „Practic, s-a încercat salvarea funcției economice (transportul feroviar de marfă al statului), nu salvarea persoanei juridice (vechea companie CFR Marfă SA)”, a transmis Oana Gheorghiu.
Vicepremierul susține că România trebuie să păstreze o capacitate strategică de transport feroviar de marfă.
„România are nevoie de capacitate feroviară națională — pentru economie, pentru apărare, pentru rezistență logistică în situații de criză. Scopul nu a fost niciodată să dispară transportul feroviar de marfă al statului român. Scopul a fost să dispară mecanismul păgubos prin care o companie de stat acumula sistematic ajutor de stat ilegal, fără disciplină financiară și fără model viabil de business”, a scris aceasta.
Oana Gheorghiu a legat cazul CFR Marfă de reforma companiilor de stat din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Reforma 9 a PNRR -Buna Guvernanță a Întreprinderilor de Stat, cea de care m-am ocupat în calitate de viceprim-ministru, exact asta cere statului român: să demonstreze, prin cazuri concrete, că separarea dintre misiunea publică și activitatea comercială poate fi făcută operațional, transparent și ireversibil.
CFR Marfă este testul. Dacă mecanismul funcționează în acest caz, acesta devine model. Dacă însă reapare, peste câțiva ani, sub forma unor pierderi cronice și a unui nou ajutor de stat mascat, atunci nu va fi fost decât încă un capitol al aceleiași povești tragice pentru țara noastră”, a transmis vicepremierul interimar.
În încheierea mesajului său, Oana Gheorghiu a subliniat că responsabilitatea finală aparține statului român. „Decizia aparține statului român, adică fiecărui guvern care va alege ce fel de companii publice vrea și poate să gestioneze”, a concluzionat Oana Gheorghiu.