IMM România critică dur proiectul noii legi a salarizării din sectorul public, aflat în transparență decizională la Ministerul Muncii, apreciind că reforma rămâne rigidă, dezechilibrată şi deconectată de realităţile pieţei private.
Organizaţia avertizează că arhitectura propusă limitează adaptabilitatea salariilor la nevoile sectoarelor strategice, ceea ce va îngreuna atragerea şi păstrarea specialiştilor în administraţie şi va afecta calitatea serviciilor publice. De asemenea, stabilirea „valorii de referinţă” de comun acord între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, în funcţie de constrângerile bugetare, ar menţine dependenţa veniturilor bugetarilor de decizia executivului, fără mecanisme transparente şi predictibile.
IMM România subliniază că, potrivit principiilor reformei, niciun salariu bugetar nu va fi redus, astfel că media veniturilor în sectorul public ar rămâne cu aproximativ 2.000 de lei net peste cea din privat. Deşi coeficienţii de referinţă sunt propuşi a fi ajustaţi de la 1–12 la 1–8, efectul depinde de valoarea de referinţă, posibilă apropiere de salariul minim brut de 4.325 lei începând cu 1 iulie 2026 (faţă de 2.500 lei azi).
Patronatele mai avertizează că mediul privat, confruntat cu încetinire economică, inflaţie de circa 10% şi riscuri de recesiune tehnică, nu poate susţine majorări salariale generalizate şi teme integrative care ar fi compensate prin creşteri de taxe. IMM România cere consultări obligatorii cu organizaţiile patronale şi o reformă administrativă amplă pentru reducerea structurii redundante a instituţiilor, menţionând în medie aproximativ 32 de servicii publice judeţene.
Comentarii recente