Marius Mătreață, directorul de prognoză hidrologică din cadrul INHGA, explică motivele pentru care debitul Dunării la intrarea în România a scăzut la aproximativ 1.500 m3/s, deși anumite regiuni ale țării au avut precipitații în prima parte a anului.
Principala cauză este deficitul pluviometric din bazinul superior și mijlociu al fluviului — zone de unde provin majoritatea apelor care alimentează sectorul românesc al Dunării. Pe parcursul anului, cu excepția lunii februarie (debit mediu lunar 5.600 m3/s), lunile au fost sub mediile multianuale: ianuarie 3.900 m3/s (față de 5.400 m3/s), martie 4.800 m3/s (față de 6.700 m3/s), aprilie 5.100 m3/s (față de 7.400 m3/s) și mai 3.000 m3/s (față de 6.600 m3/s). În iunie și iulie debitele au fost de doar 49%, respectiv sub 40% din mediile multianuale.
Prognoza INHGA indică o scădere la circa 1.350–1.400 m3/s în zilele următoare și o posibilă stabilizare, cu o tendință ușoară de creștere după 12 august, dacă precipitațiile din bazinul superior se confirmă. Creșterea ar putea fi resimțită la Cernavodă în jurul 16–17 august. Specialistul respinge ideea că scăderea actuală ar fi cauzată de rețineri ilegale în Austria sau Germania, subliniind că lacurile de acumulare au rezerve reduse după perioade îndelungate cu deficit hidrologic.
Autoritățile au luat măsuri excepționale pentru alimentarea Centralei de la Cernavodă, iar lucrările pentru redistribuirea debitelor spre Dunărea Veche sunt în desfășurare; efectele vor fi evaluate în zilele următoare.
Comentarii recente