Pe fondul îngrijorărilor privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, tot mai mulți români aflați la mijlocul carierei caută soluții pentru a-și asigura venituri după retragere. Unii optează pentru pensii private facultative, alții investesc în fonduri mutuale, ETF-uri sau imobiliare, iar mulți combină mai multe instrumente financiare pentru a nu depinde exclusiv de stat.
Expertul financiar Adrian Asoltanie atrage atenția că diferența între cei care vor avea stabilitate financiară la bătrânețe și cei care vor întâmpina dificultăți stă, în mare măsură, în atitudinea față de economisire și investiții. O parte din populație nu se pregătește deloc, amânând decizia până spre 50–55 de ani, moment în care opțiunile se reduc semnificativ.
Cei pregătiți încearcă să construiască treptat surse de venit: economii, investiții pe piețele financiare și active imobiliare, ținând cont și de cheltuielile medicale sau alte nevoi specifice vârstei.
Primul pas recomandat este constituirea unui fond de urgență și a unui fond de siguranță: Asoltanie sugerează păstrarea la îndemână a 1.000–2.000 de lei cash și, în plus, un fond egal cu cel puțin trei luni de cheltuieli vitale.
Următoarea etapă este verificarea contribuțiilor la sistemul public: există persoane care nu contribuie nici la Pilonul II, ceea ce le poate afecta semnificativ pensia viitoare. După ce aceste aspecte sunt clarificate, expertul recomandă utilizarea Pilonului III, indicând o contribuție de referință de 165 lei pe lună, echivalentul a circa 400 euro pe an scutit de impozit pe venit.
După asigurarea bazelor, recomandarea este diversificarea portofoliului prin fonduri mutuale și ETF-uri, preferabil cu aporturi lunare mici, pe termen lung, pentru a reduce riscul. Investițiile imobiliare pot completa strategia, reducând costurile locative și, eventual, generând fluxuri de numerar la pensionare.
Un avertisment important: una dintre cele mai frecvente greșeli este cumpărarea unor active la maxime de popularitate, când prețurile sunt ridicate. Abordarea treptată, constantă, a investițiilor este considerată mai adecvată decât plasamentele impulsive.
Comentarii recente