În plină vară, diferențele de temperatură dintre două străzi din București pot fi percepute imediat: un bulevard expus, fără arbori, reține şi radiază căldura chiar şi după apus, în timp ce la câteva sute de metri o alee umbrită de copaci maturi oferă răcoare.
Conform datelor Copernicus, aproximativ 26% din suprafața Bucureștiului este acoperită de vegetație, plasând Capitala pe locul 31 din 36 de capitale europene analizate. Media celor 36 de capitale este de circa 41%, iar orașe nordice precum Oslo (77%) sau Helsinki (62%) afișează acoperiri mult mai mari.
Din totalul verde al orașului, aproximativ 22% reprezintă spații verzi cu arbori — element esențial pentru umbrire, reducerea temperaturii resimțite şi filtrarea poluanților. Pe acest segment, Bucureștiul depășește capitale precum Paris sau Dublin (≈20%) sau Amsterdam (14%), dar rămâne sub orașe cu politici sistematice de integrare a vegetației, cum sunt Viena (34%), Varșovia (40%) sau Berlin (44%).
La nivel național, Capitala concentrează circa 4.506 hectare de spații verzi, reprezentând 18,9% din suprafața administrativă. Comparativ, alte municipii mari au procente mult mai mici: Craiova 12,8%, Iași 9%, Cluj-Napoca 5,2%, Timișoara 4,1%.
Specialiștii subliniază că nu orice spațiu verde are același efect: valoarea funcțională a vegetației depinde de tipul, vârsta și continuitatea acesteia. Arborii maturi și coridoarele verzi reduc semnificativ efectul de insulă de căldură; în lipsa lor, zonele dens construite cu suprafețe extinse de beton rămân mult mai fierbinți şi pun probleme de sănătate publică în perioadele de caniculă.
Un sondaj Storia arată că 46,4% dintre respondenți consideră spațiile verzi criteriu foarte important în alegerea locuinței, ceea ce confirmă rolul tot mai central al acestei infrastructuri în habitabilitatea orașului. Datele indică un oraș cu verde fragmentat, unde restructurarea și conectarea spațiilor verzi rămân priorități pentru adaptarea la valurile de căldură.
Comentarii recente