La mai mult de trei ani de la debutul invaziei ruse, Ucraina continuă consolidarea frontierelor de nord, în special în regiunea Cernihiv, la graniţa cu Belarus. Forţele de securitate au transformat pădurile şi zonele mlăştinoase într-o reţea complexă de fortificaţii menită să încetinească sau să împiedice o potenţială ofensivă.
Conform unui reportaj Ukrinform, volumul infrastructurii defensive a crescut cu aproximativ 500% faţă de perioada imediat următoare retragerii trupelor ruse din 2022. Comandantul unui sector al Poliţiei de Frontieră, Evghen, cunoscut sub indicativul „Nissan”, spune că se foloseşte terenul ca aliat: copacii sunt tăiaţi şi lăsaţi să rămână suspendaţi pentru a bloca înaintarea vehiculelor şi a infanteriei.
Elementele vizibile includ „dinţii de dragon” din beton, de circa 1,5 tone, şi şanţuri antitanc adânci sapate în teren mlăştinos. Multe bariere rămân însă ascunse: fire metalice rezistente între copaci şi garduri din sârmă ghimpată de tip „Egoza”. Relieful şi pădurile dense reduc eficienţa recunoaşterii aeriene şi îngreunează deplasarea tehnicii grele.
Ucrainenii lucrează continuu: un excavator poate săpare aproximativ 200 m de şanţ pe zi, iar o echipă de zece militari poate monta aproape 1 km de sârmă „Egoza” în circa patru ore; în medie, o unitate ridică zilnic ~500 m de obstacole complete. Localnicii sprijină efortul cu utilaje şi informaţii. Miza este câştigarea de timp pentru lovituri de artilerie şi alte contraacţiuni, nu oprirea definitivă a unei ofensive.
Autorităţile afirmă că nu există în prezent indicii despre concentrare de grupări de atac în Belarus, dar rămân vigilente, în contextul presiunilor ruse asupra regimului de la Minsk şi a riscului schimbării rapide a situaţiei. Zona este monitorizată bilateral prin camere şi drone; principalele ameninţări aeriene identificate sunt dronele Shahed şi Gerbera.
Comentarii recente