Valurile de căldură au devenit o variabilă economică cu efecte măsurabile asupra creșterii, productivităţii şi sănătăţii populaţiei. Raportul anual al Băncii Naţionale a României arată că temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii şi a capitalului, afectează producţia agricolă şi pot agrava instabilitatea socială şi migraţia.
Pe un eşantion de 27 de ţări europene, BNR identifică o relaţie constant negativă între temperatură şi ritmul de creştere al PIB pe locuitor: o creştere cu 1°C se asociază cu o scădere de aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale a creşterii economice. Impactul creşte în perioadele prelungite de caniculă (peste 30 de zile), când pierderile pot fi mult mai mari, în special în regiunile mai puţin dezvoltate.
România se înscrie în această tendinţă: temperatura medie a crescut cu circa 1,1°C între perioadele 2000–2004 şi 2019–2023, ceea ce sporeşte vulnerabilitatea economiei, în special în sectoarele dependente de climă, precum agricultura. Efectele caniculei se transmit prin canale multiple: reducerea productivităţii muncii (atât în exterior, cât şi în birouri fără climatizare), utilizarea ineficientă a capitalului şi constrângeri asupra infrastructurii energetice şi de transport.
Canicula determină totodată o reconfigurare a cererii: creşte consumul de energie şi cererea pentru echipamente de răcire şi soluţii de eficienţă energetică, însă aceste câştiguri sectoriale nu compensează pierderile agregate de productivitate.
Raportul reaminteşte obligaţiile angajatorilor în România: trebuie luate măsuri speciale când temperatura exterioară depăşeşte 37°C două zile la rând sau când indicele temperatură-umezeală pune în pericol sănătatea salariaţilor, incluzând adaptarea programului, asigurarea apei, pauze mai dese şi posibilitatea telemuncii sau reducerii temporare a duratei de lucru.
Comentarii recente